O treime (29%) dintre românii care economisesc o fac pentru viitorul copiilor, iar 48% și-au declarat intenția de a face acest lucru în viitorul apropiat, potrivit unui recent al Erste Group, reprezentativ pentru zona urbană a țării. Vestea bună este că acest procent se află ușor peste media europeană (25%), dar sub cea mondială de 34%.
Potrivit rapoartelor analiștilor, produsele de economisire au înregistrat o creștere cu 35% în prima parte a anului 2015, comparativ cu aceeași perioadă din 2014.
O educație financiară corectă?
“Preocupările financiare privind viitorul familiei se află, teoretic, la cote destul de ridicate în România, dar acest lucru vine, mai degrabă, din tradiție, nu dintr-o programare reală a acestora, concretizată în soluții financiare corecte. Iar aici considerăm că este loc de mai bine. Copiii trebuie să se afle pe primul loc în interesele noastre, indiferent că suntem părinți sau bunici. Și nu e suficient doar să le planificăm, din punct de vedere financiar, viitorul, ci s-o facem aplicat și să le oferim sprijinul necesar pentru o educație financiară corectă”, a declarat Dana Demetrian, VP Retail&Private Banking BCR.
Tinerii români, cu vârste între 14 și 25 de ani cheltuieli lunare peste media europeană
Studiul a mai evidentiat si ca tinerii cu vârste de 14-25 de ani din România cheltuiesc, în medie, 33 de euro lunar pe haine, încălțăminte și alte accesorii asociate, cu mult peste media celorlalte țări din estul și centrul Europei, fiind întrecuți doar de austrieci, cu 57 de euro. Cehii și slovacii alocă, spre exemplu, doar 21 euro, ungurii – 17 euro, croații – 22, iar sârbii – 18 euro.
Mai departe, România are, cu excepția Austriei, cei mulți tineri din grupa de vârstă 17-19 ani care dețin un telefon de tip smartphone. Atunci când sunt întrebați de unde provin banii, tinerii românii au cea mai mică rată de răspuns la categoria “joburi part-time sau full time” – 76%, în timp ce cehii se află la 99%, austriecii la 98%, slovacii și croații la 97%, iar ungurii la 82%.
Bani de la părinți
Potrivit studiului, principala sursă de educație financiară a tinerilor din România rămâne familia, într-o proporție covârșitoare – 95%, în timp ce școala deține un procent de 9%, iar băncile doar 5%.
În portofoliul BCR, aproximativ 1% din valoarea totală a depozitelor atrase de la clienți este pe numele copiilor. 53% dintre copiii titulari ai produselor de economisire au peste 14 ani, sunt preponderent băieți (51%) și economisesc pe termen lung (52% pe o perioadă de 1 an sau mai mult).
Părintele român – fundamental, de tip ”cloșcă”
Adina Nica, managing Director Open-I Research a vorbit, cu ocazia prezentării studiului Erste, despre tipologia părintelui român – o tipologie ”cloșcă” – hiperprotectiv cu copilul său. ”Modul de gândire cu privire la susținerea copiilor nu este unul pe termen lung, printr-o investiție care să îl ajute pe copil peste ani. De multe ori, părinții fac eforturi pentru a cumpăra copilului un calculator sau o tabletă. Nu putem vorbi despre o educație financiară modernă, ci mai degrabă de una cu rădăcini în tradiția noastră rurală. Deși am remarcat ușoare schimbări în ultimii ani, avem un segment de copii polivalenți, care știu, de exemplu, două limbi străine, practică două sporturi și merg săptămânal la câte un concurs, dar nu și-au cumpărat niciodată singuri un suc, și avem copii ai căror parinți lipsesc din viața lor și sunt lăsați să se descurce, inclusiv în administrarea banilor. În niciuna din situații nu putem vorbi despre o educație financiară, în sensul actual al cuvântului”, este de părere Adina Nica.
