Comunicarea deficitară dintre medici și pacienți, care duce la lipsa informațiilor despre diagnostic, tratament și riscurile procedurilor, a devenit principalul motiv al neînțelegerilor și neglijențelor medicale din România, generând, într-o proporție ridicată, procesele de malpraxis, consideră Cătălina Bordianu Calangiu, avocat specializat în etica medicală și membru fondator al Casei de Avocatură Bordianu & Asociații.
Medicii și instituțiile medicale din România sunt expuși riscurilor semnificative, ce pot lua calea unui proces de malpraxis, atunci când subestimează importanța consimțământului informat al pacienților, tratându-l ca pe o formalitate, care nu implică un dialog autentic între pacient și specialist.
Problema comunicării deficitare este întâlnită frecvent, atât în sectorul public, unde lipsa resurselor umane conduce la o interacțiune superficială între medici și pacienți, cât și în sectorul privat, unde accentul este pus pe eficiența fluxului de pacienți și pe maximizarea profitului. “Informarea corectă a pacientului reprezintă prima linie de apărare, putem spune antidotul împotriva malpraxisului. Consimțământul informat nu ar trebui să fie doar o formalitate, ci un proces prin care medicul și pacientul discută deschis și clar despre intervenția medicală propusă, riscurile și beneficiile acesteia, alternativele disponibile și orice alte aspecte relevante care pot contribui la formarea voinței libere a pacientului. Este crucial ca medicul să înțeleagă importanța acordării timpului si atenției necesare pacientului, pentru a-l ajuta să înțeleagă informațiile în contextul său personal și să se simtă în siguranță în privința îngrijirii medicale primite“, explică av. Cătălina Bordianu Calangiu.
Potrivit avocatului specializat în practica și etica medicale, pentru obținerea consimțământului informat, instituțiile medicale utilizează adesea formulare standardizate, uneori greu de înțeles sau prea extinse, punând presiune asupra pacientului să semneze fără să aprofundeze și să înțeleagă pe deplin informațiile prezentate. “Atunci când pacientul devine parte activă în procesul medical, este mai puțin probabil ca el să intenteze acțiuni legale împotriva medicului sau instituției medicale, dacă este conștient că i s-au explicat în mod adecvat riscurile implicate și a devenit parte la decizia terapeutică. O comunicare empatică și atentă poate consolida încrederea pacientului în medicul său, reducând astfel riscurile legate de calitatea îngrijirii medicale“, adaugă avocatul Cătălina Bordianu Calangiu.
În opinia specialistului, într-un eventual caz de malpraxis, se examinează cu atenție consecutivitatea și succesivitatea eventualelor culpe, inclusiv etapa informării acestuia, nu doar investigația, diagnosticul, tratamentul și modul în care acesta a fost administrat, evaluându-se comportamentul fiecărui medic, asistent medical sau instituție medicală în relația cu pacientul. Orice abatere de la standardele de practică este analizată în detaliu din perspectiva prejudiciului cauzat și a legăturii de cauzalitate.
Există, așadar, modalități obiective de prevenire a malpraxisului, cum este încheierea unei asigurări de răspundere profesională, respectarea regulamentelor interne, a standardelor de practică, precum și modalități subiective, cum este comunicarea corectă care creează încrederea pacientului în specialistul său. Aceasta poate fi consolidată prin respectarea drepturilor pacientului, inclusiv dreptul la informare adecvată și la cooptare decizională, înainte de orice procedură medicală. Medicii trebuie să se conformeze întotdeauna standardelor acceptate de îngrijire medicală și protocoalelor relevante pentru diagnostic, tratament și proceduri chirurgicale. Deținerea unei asigurări de malpraxis este obligatorie pentru practica independentă în România și poate oferi o protecție esențială împotriva acțiunilor legale.
