Obezitatea infantilă constituie o problemă de sănătate publică în expansiune la nivel global, iar România nu face excepție. Această afecțiune, care poate avea implicații pe termen lung asupra stării de sănătate a copiilor și poate conduce la complicații semnificative în viața adultă, își are originile chiar în mediul familial al copiilor, avertizează specialiștii.
În ultimele patru decenii, obezitatea infantilă a devenit o problemă globală, în creștere alarmantă. Cu un număr estimat de aproximativ 124 de milioane de copii diagnosticați cu obezitate în întreaga lume, această epidemie pune în pericol sănătatea viitoare a generațiilor tinere. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, unul din trei copii suferă de obezitate la nivel global, iar estimările Federației Mondiale a Obezității arată că, în absența unor măsuri drastice de prevenție și tratament, până în anul 2030, aproape 500.000 de copii cu vârste între 5 și 19 ani vor suferi de obezitate în România.
”Cauzele obezității infantile pot avea și componente congenitale, începând chiar din momentul nașterii sau chiar din perioada prenatală. Totuși, principalul factor cauzal al obezității la copii îl reprezintă mediul familial. Copiii nu au capacitatea de a decide singuri ce consumă în timpul meselor, iar responsabilitatea acestei alegeri revine părinților. Din păcate, schimbările sociale din ultimii ani, lipsa timpului și ritmul de viață agitat au dus la diminuarea importanței mesei gătite acasă, la promovarea consumului de alimente fast-food și la creșterea unui tip de alimentație nesănătoasă și dezorganizată. Această problemă afectează nu doar familiile cu resurse financiare mai reduse, ci și pe cele mai privilegiate din punct de vedere economic”, avertizează Alexandra Alexandru, dietetician – nutriționist în cadrul clinicii Medikali.
Potrivit specialistului, un alt factor contribuitor la obezitatea infantilă este absența unui program de mese regulat și neglijarea unei alimentații sănătoase, preparate în mod controlat acasă, dar și tendința de a-i lăsa pe copii să-și gestioneze bugetul pentru alimente în timpul programului școlar. În plus, este esențial ca familiile care au deja un membru supraponderal sau obez să acorde o atenție deosebită alimentației și dezvoltării copiilor, cu atât mai mult cu cât adesea copiii obezi pot fi, de fapt, malnutriți. Deși consumă deseori alimente bogate în calorii și grăsimi, ei pot suferi de deficit de nutrienți, minerale și vitamine esențiale pentru menținerea unei stări de sănătate optime, deoarece hrana procesată este hipercalorică, dar cu deficit de micronutrienți precum mineralele și vitaminele. Chiar și în absența unor astfel de antecedente, toți părinții ar trebui să se implice în promovarea unui stil de viață sănătos. Medicul de familie joacă un rol crucial în educarea familiilor cu privire la alimentația sănătoasă și oferirea de sfaturi legate de un program de mese adecvat, informații despre nutriție echilibrată și încurajarea activităților fizice.
”Începând chiar de la naștere, educația în acest sens devine crucială pentru prevenirea obezității infantile. În ceea ce privește un meniu adecvat pentru copii, este important să se acorde prioritate unui mediu de gătit in familie, acasă, cu ingrediente și proteine de calitate, cum ar fi carne slabă de curcan, vită sau porc, produse lactate adecvate vârstei (preferabil integrale, nu degresate), ouă și leguminoase. Fiecare meniu zilnic ar trebui să includă și legume bogate în fibre și grăsimi sănătoase, precum și gustări formate din fructe”, a adăugat dieteticianul Alexandra Alexandru.
În acest timp, Steliana Lefter, psiholog în cadrul clinicii Medikali, avertizează cu privire la conexiunea strânsă dintre obezitate și tulburările psihice. Deși obezitatea în sine nu este recunoscută ca o tulburare psihică, există legături importante între aceasta și tulburările de alimentație compulsivă, depresie, tulburări bipolare și schizofrenie. Medicamentele psihotrope pot avea, de asemenea, efecte secundare care contribuie la dezvoltarea obezității, iar obezitatea poate fi la rândul său un factor de risc pentru tulburările psihice.
”Pe lângă aceste cauze externe, există și aspecte psihologice care pot contribui la obezitate și care necesită atenție din partea părinților. Este esențial ca aceștia să discute deschis cu copiii și să își asume responsabilitatea pentru schimbările necesare în stilul de viață al familiei. Obezitatea copilului poate comunica o serie de nevoi și sentimente, cum ar fi căutarea atenției, a iubirii sau a ocrotirii, stomacul prea-plin poate fi un înlocuitor al prea-plinului inimii, un strat de izolare față de lumea lipsită de iubire, poate sugera o fugă de realitate sau lipsa unui sentiment al importanței, al autorității și al puterii. Tocmai de aceea, e important ca un copil să simtă că trăiește în iubire care să includă și corpul, și spiritul, și sufletul și astfel să se simtă „rotund”, să fie important în loc de supraponderal”, a completat psihologul Steliana Lefter.
