Virusul misterios care cauzează hepatită acută a ajuns și în România, Organizația Mondială a Sănătății raportând un caz de îmbolnăvire, în condițiile în care boala, despre care specialiștii spun că are cauze necunoscute, a afectat până acum copii din 11 țări, provocând un deces, iar mai mulți bolnavi au necesitat transplant de ficat.
Hepatită de origine necunoscută afectează mai ales copiii cu vârste cuprinse între 1 lună și 16 ani, precizează OMS, potrivit căreia a fost înregistrat până acum cel puțin un deces, iar în cazul a 17 copii (10%) a fost nevoie de transplant de ficat.
“De când OMS a descoperit hepatita acută de etiologie necunoscută, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord publicând la 15 aprilie 2022 primele cazuri, au existat în continuare rapoarte suplimentare de cazuri de hepatită acută de origine necunoscută în rândul copiilor mici. Nu este încă clar dacă a existat o creștere a cazurilor de hepatită sau o creștere a gradului de conștientizare a cazurilor de hepatită care apar în ritmul așteptat, dar nu sunt detectate. Deși adenovirusul este o ipoteză posibilă, investigațiile sunt în desfășurare pentru agentul cauzal”, potrivit OMS.
Începând cu data de 21 aprilie 2022, au fost raportate cel puțin 169 de cazuri de hepatită acută de origine necunoscută din 11 țări din Regiunea Europeană a OMS. Au fost raportate cazuri în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (Regatul Unit) (114), Spania (13), Israel (12), Statele Unite ale Americii (9), Danemarca (6), Irlanda (< 5), Țările de Jos (4), Italia (4), Norvegia (2), Franța (2), România (1) și Belgia (1).
În privința simptomelor, înregistrate la acest tip de hepatită, multe cazuri au raportat simptome gastro-intestinale, inclusiv dureri abdominale, diaree și vărsături, premergând apariția cu hepatită acută severă și niveluri crescute de enzime hepatice (aspartat transaminaza (AST) sau alanin aminotransaminaza (ALT) mai mare de 500 UI/L) și icter.
Majoritatea cazurilor nu au avut febră. Virușii obișnuiți care provoacă hepatită virală acută (virusurile hepatitei A, B, C, D și E) nu au fost detectați în niciunul dintre aceste cazuri.
Adenovirusul a fost detectat în cel puțin 74 de cazuri, iar din numărul de cazuri cu informații despre testarea moleculară, 18 au fost identificate ca tip F 41.
SARS-CoV-2 a fost identificat în 20 de cazuri dintre cele care au fost testate. În plus, 19 au fost detectați cu o co-infecție SARS-CoV-2 și adenovirus.
Oficialii din Regatul Unit, unde au fost raportate până în prezent majoritatea cazurilor, au observat recent o creștere semnificativă a infecțiilor cu adenovirus în comunitate (detectate în special în probele de fecale la copii) ca urmare a unor niveluri scăzute de circulație la începutul pandemiei de COVID-19. Țările de Jos au raportat, de asemenea, o creștere concomitentă a circulației comunitare de adenovirus.
Investigații suplimentare sunt în desfășurare în țările care au identificat cazuri și includ istorii clinice și de expunere mai detaliate, teste toxicologice și teste virusologice/microbiologice suplimentare, potrivit OMS.
