Cu toate că vasta majoritate a elevilor, 98%, afirmă că a primit de la școală teste rapide pe bază de salivă, 96% dintre aceștia afirmă că testarea are loc acasă, nu la școală.
În ceea ce privește durata procesului de testare, durata cel mai frecvent indicată la nivelul întregului eșantion a fost de 5 minute, în timp ce elevii care se testează la școală indică o durată medie de 17 minute a procesului de testare, potrivit unui sondaj online derulat de Organizația Salvați Copiii România.
Din răspunsurile primite de la elevi, testele au fost ambalate individual (48% dintre răspunsuri) sau câte două. Deși, în cele mai multe cazuri, profesorii au fost cei care s-au ocupat de ambalare, au existat și situații în care aceasta s-a realizat cu ajutorul elevilor sau exclusiv de către elevi.
În ceea ce privește includerea de instrucțiuni cu privire la aplicare, nu a existat o procedură unitară, unii elevi afirmând că au primit și instrucțiuni alături de kit-urile de testare, în timp ce alții au semnalat în mod expres absența oricăror instrucțiuni scrise.
Numeroase opinii primite semnalează îngrijorări referitoare la siguranța procesului de ambalare și posibila afectare a siguranței/relevanței testelor prin manipularea sau ambalarea necorespunzătoare.
Datele anchetei online a Salvați Copiii România mai arată că:
• Majoritatea elevilor (aproape 82%) consideră că utilizarea testelor pe bază de salivă este foarte simplă sau simplă, în timp ce doar 1,6% dintre răspunsuri indică un grad ridicat de dificultate.
• Peste jumătate dintre respondenți (56,7%) consideră că testarea pe bază de salivă poate contribui la creșterea gradului de siguranță sanitară în școli, în timp ce aproape 14% nu au putut aprecia, la momentul completării chestionarului, dacă impactul va fi unul bun.
• Din opiniile primite de la elevii care nu cred că aceste teste pot contribui la creșterea gradului de siguranță, principalele motive de neîncredere care rezultă țin de: relevanța limitată a testării pe bază de salivă (mai ales eventualele rezultate fals negative), modul de ambalare și distribuire și onestitatea în procesul de testare și transmitere a rezultatelor testării.
• Mai puțin de un sfert dintre elevi a afirmat că, într-o eventuală situație de refuz al testării sau comunicării rezultatelor, s-ar putea confrunta cu presiuni din partea cadrelor didactice (20,1%) sau a colegilor (3,6%). Pentru 28% dintre respondenți, există convingerea că un astfel de refuz nu ar atrage nicio consecință, în timp ce 45,1% spun că nu știu care ar putea fi consecințele.
Ce spun elevii
”Datorită faptului ca testele nu au venit ambalate individual și au fost ambalate de către personalul școlilor există foarte multe șanse să fie contaminate. Mulți probabil nu le vor face sau nu vor raporta rezultatul real, în favoarea lor. Sunt mulți bani cheltuiți inutil, dar de altfel ne plângem că nu avem bani! Cu ceea ce s-a cheltuit pe testele astea se puteau face extrem de multe lucruri mult mai utile!”
”Din clasa mea știu 3 elevi care chiar au făcut testul, restul au zis că au ieșit negative, dar nu l-au făcut”
”Testele pe bază de salivă, mai ales că nu sunt chiar obligatorii și mai ales că sunt doar de două ori pe săptămână făcute (ceea ce mi se pare incredibil de puțin), sunt aproape nefolositoare. Au un procentaj mic de a spune exact ceea ce se întâmplă și le-am primit doar săptămâna asta. Din câte am înțeles, astea au fost toate. În opinia mea, sunt bani aruncați degeaba. Oricum, masca e purtată doar formal, toată lumea și-o dă în pauză jos și pe bună dreptate, nu poți să stai fără apă/mâncare 6-7 ore la școală +2 pe drum și să ajungi să mănânci la 15.00 pentru prima dată. Chiar ar trebui elaborat un plan mai bun”.
”Dacă toată lumea trimite rezultatele testelor cu simț de răspundere (testele să fie făcute în zilele respective, conform instrucțiunilor), testele ar putea reprezenta o evidență a celor sănătoși și a celor bolnavi… Am putea chiar sa prevenim infectarea altor colegi. Nu-mi prea pasă de presiunile făcute de ceilalți, pentru că, până la urmă, ține strict de conștiința și dorința fiecăruia de a face sau nu testul”.
Studiuul a fost realizat prin consultare rapidă, prin culegerea online a datelor, cu sprijinul Consiliului Național al Elevilor. Grupurile țintă au fost formate din elevi din învățământul primar, gimnazial, liceal și profesional, pe baza unui eșantion neprobabilistic, format din 4.932 de elevi.
Datele au fost culese în perioada 6 – 13 decembrie.
Organizația Salvați Copiii România recomandă autorităților o comunicare clară, cu privire la caracteristicile și marja de eroare a acestui tip de testare și posibilul impact al ambalării improvizate.
Totodată, este necesară asigurarea accesului gratuit la testare rapidă (nazală) în cadrul cabinetelor de medicină școlară și/sau la testare PCR, prin colaborare cu DSP, pentru elevii ale căror teste de salivă au avut rezultate pozitive.
Amintim că Organizația Salvați Copiii a solicitat autorităților pregătirea sistemului de învățământ pentru utilizarea acestor teste cu salivă încă din luna aprilie a acestui an , invocând sutele de studii de specialitate care demonstrau acuratețea și caracterul practic, dar și experiența altor state (Germania, Franța, Marea Britanie, Austria, Japonia, Portugalia, Italia) care au integrat imediat această soluție medicală în setul lor de măsuri de susținere a participării școlare a copiilor, ca prioritate în asigurarea protecției sanitare în școli.
Datele statistice privind abandonul școlar (anual, 35.000 de elevi părăsesc sistemul preuniversitar), fenomenul copiilor aflați în afara școlii (275.000 de copii între 7 și 17 ani) și analfabetismul funcțional (41% la citire, 46,6% la matematică și 43,9% la științe) ne obligă să fim responsabili cu generațiile actuale de elevi și să emitem soluții și poziții doar despre ce putem face și cum putem contribui ca participarea școlară a copiilor să fie continuă și lipsită de riscuri.
