Doi adolescenți au dezvoltat simptome psihiatrice severe precum paranoia, delir și gânduri suicidale în timpul infecției cu COVID-19. Oamenii de știință cred acum că au identificat un posibil declanșator: anticorpi „defecți” care ar fi atacat din greșeală creierul tinerilor, relatează Live Science.
Cercetătorii au depistat prezența unor autoanticorpi la doi dintre adolescenții care au fost examinați la Spitalul de Pediatrie Benioff al Universitatății Californiei din San Francisco după ce s-au infectat cu COVID-19 în 2020, potrivit unui studiu de caz publicat luni, 25 octombrie, în revista medicală JAMA Neurology.
Autoanticorpii au fost prezenți în lichidul cefalorahidian (LCR) al pacienților, lichidul clar și transparent care umple spațiile goale din cutia craniană și măduva spinării.
Însă deși acest tip de anticorpi „defecți” pot ataca și țesutul cerebral, deocamdată este prea devreme pentru a stabili cu certitudine dacă simptomele dezvoltate de adolescenți au fost cauzate direct de ei, potrivit cercetătorilor.
Acest lucru se datorează faptului că anticorpii identificați par să țintească structuri aflate în interiorul celulelor, mai degrabă decât unele aflate în exteriorul acestora, afirmă dr. Samuel Pleasure, profesor de neurologie la USCF și coautor al studiului.
„Așadar suspectăm că autoanticorpii Covid”, adică anticorpii care atacă organismul în loc să atace virusul, „indică un răspuns imunitar scăpat de sub control care ar putea duce la apariția simptomelor, fără ca în mod neapărat neapărat anticorpii să producă simptomele direct”, explică acesta.
Autorii studiului afirmă că este nevoie de mai multe cercetări pentru a testa această ipoteză.
Dr. Grace Gombolay, neurolog pediatru și asistent universitar la Facultatea de Medicină a Universității Emory, afirmă că rezultatele preliminare ale studiului par să arate că tratamentele care „calmează” sistemul imunitar ar putea ameliora simptomele psihiatrice.
Cei doi adolescenți cu autoanticorpi Covid au primit imunoglobulină intravenos, o terapie folosit în esență pentru a reseta răspunsul imunitar în cazul afecțiunilor autoimune sau inflamatorii, simptomele lor dispărând parțial sau total după aceea.
Însă este posibil ca starea pacienților „să se fi îmbunătățit pe cont propriu, chiar și fără tratament” iar studiul este prea mic pentru a exclude acest lucru, adaugă Gombolay, care nu a participat la cercetare.
Dar aceasta subliniază că este cunoscut faptul că și alte virusuri, cel herpes simplex, de exemplu, pot ocazional duce la crearea unor anticorpi care atacă creierul, declanșează inflamații periculoase și simptome neurologice.
„Prin urmare este rezonabil să suspectăm că o asemenea asociere ar putea fi întâlnită și în cazul COVID-19”, explică ea.
Paranoia și delir
Înainte de a realiza acest studiu restrâns pe adolescenți, autorii săi au publicat dovezi ale prezenței autoanticorpilor care țintesc celulele cerebrale la pacienți adulți cu COVID-19.
Potrivit unui studiu de caz publicat pe 18 mai în revista Cell Reports Medicine, acești pacienți adulți și-au pierdut mirosul, au dezvoltat dureri de cap greu de tratat și convulsii, majoritatea dintre ei fiind spitalizați datorită simptomelor respiratorii cauzate de COVID-19.
Însă „în cazul adolescenților, pacienții au avut simptome respiratorii destul de ușoare”, afirmă Pleasure, precizând că acest lucru sugerează că există posibilitatea ca simptome neurologice să apară chiar și în cazul unor forme ușoare de COVID-19.
Unul dintre pacienții din studiu a avut antecedente de anxietate și despresie și după contractarea COVID-19 a dezvoltat simptome de paranoia și delir. Al doilea pacient avea antecedente de anxietate și ticuri motorii și în urma infecției a început să prezinte schimbări rapide de dispoziție, agresivitate și gânduri sinucigașe.
Cei doi au avut de asemenea probleme de concentrare și în terminarea temelor.
