Doar patru români din 10 iau masa cu familia atât de des pe cât şi-ar dori, principalele bariere fiind legate de dificultatea de a reuni toţi membrii familiei la masă în acelaşi timp (55%), lipsa timpului liber (39%) sau programul de muncă prelungit sau inflexibil (38%), potrivit unui studiu naţional.
În general, la mesele în familie participă membrii familiei nucleu: cuplul, copii, părinţii cuplului. Sigur, există şi o frecvenţă în prezenţa celorlalţi membrii ai familiei, însă este mai redusă – surorile sau fraţii participă în proporţie de 25%, socrii în proporţie de 11%, bunicii în proporţie de 10%, unchii şi mătuşile în proporţie de 8%, iar nurorile sau ginerii cu o frecvenţă de 6%.
În medie, la mesele în familie mai participă şi colegi de birou sau şcoală (6%), veri (5%), chiar şi vecini (4%). În zona urbană, la mesele în familie, conform studiului realizat de brandul Delikat, participă şi prietenii, cu o frecvenţă de 20%. De altfel, prietenii participă mai des la mesele în familie decât nepoţii (20% vs 12%) sau bunicii (20% vs 10%), însă acest lucru poate fi uşor de explicat, având în vedere ca noile generaţii îşi extind familia în alte comunităţi şi îşi consideră prietenii şi colegii, la fel de apropiaţi precum membrii familiei.
Bunicii sunt, de asemenea, prezenţi la mesele în familie organizate de tinerii adulţi, în proporţie de 16%, în timp ce fraţii şi surorile au o frecvenţă mai mare de participare (32%), inclusiv comparativ cu categoria vârstei mijlocii/seniorilor (15%). Conform aceluiaşi studiu, weekend-ul rămâne rezervat meselor în familie, duminica fiind ziua preferată pentru acestea.
Zilele în care se serveşte masa în familie cel mai rar, pe toate segmentele de vârstă, sunt marţi, miercuri şi joi. Pentru că se bucură de mai mult timp pentru pregătiri, românii se reunesc cu familiile la masă în weekend şi servesc preparate gătite în casă. De sărbători pregătirea mesei în familie durează mai mult decât în celelalte zile sau ocazii speciale (75% vs. 52%), inclusiv decât cea din weekend.
Pentru tineri şi tinerii adulţi (18-45 ani), mesele în familie organizate de sărbători sunt mai scumpe decât majoritatea (73% vs. 67%) şi mai bogate în grăsimi (67% vs. 63%). În plus, aceeaşi categorie a declarat că împărtăşeşte mai des experienţele de sărbători pe reţelele de socializare decât cu ocazia altor mese în familie (28% vs 24%) şi că sunt obişnuiţi ca oaspeţii să aducă mâncare sau băutură.
Studiul, realizat de Delikat, arată că familiile cu copii conştientizează importanţa meselor în familie, iar principalul beneficiu este consolidarea relaţiei dintre toţi membrii familiei. De altfel, masa ideală este cea care implică toţi membrii familiei în procesul de pregătire. Realitatea autohtonă reflectă, conform studiului, că multe familii nu au posibilitatea financiară de a se reuni la masă cu toţi cei dragi. Există familii vulnerabile care nu au suficient spaţiu pentru a organiza o masă pentru toţi membrii, nu au bucătării amenjate unde pot găti sau nu au resurse financiare suficiente pentru ca o masă să fie considerată consistentă şi să fie privită ca pe o ocazie pozitivă.
