Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă în perioada 26 februarie – 1 martie 2016 la Târgul Mărțișorului.
Mărțișor, Mărțișug sau Marț era consemnat de etnologii începutului de secol XX, ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar și la bulgarii și albanezii din Balcani. Obicei pe care țăranii îl repetau în fiecare început de primăvară ca semn protector împotriva bolilor și a nenorocului. Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb și roșu ca să fie feriți de boală, pe care aceștia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor, iar vitelor li se agăța fir roșu cu alb ca să fie sănătoase și la fel, bune de rod. Preluată de lumea urbană și devenită modă, firul de bumbac devenit fir de argint sau de aur, purtat drept colier și podoabă, ținut la piept, primit ca suvenir și mai nou cadou, povestea mărțișorului supraviețuiește în diferite forme până în contemporaneitate, de la firul simplu răsucit în alb și roșu până la mărțișorul virtual.
Muzeul Național al Țăranului Român continuă și anul acesta tradiția ultimelor târguri organizate de Mărțișor, oferind publicului 5 zile de răsfăț vizual, fiind invitat să aleagă din oferta bogată care urmărește, ca și până acum, să particularizeze târgul prin unicitatea, creativitatea și diversitatea mărțișoarelor.
În peisajul târgurilor bucureștene, Târgul Mărțișorului de la MNȚR valorifică obiectul handmade, încurajează creativitatea artistică, inovația și meșteșugul capabil să fie reînnoit cu noi particularități care să comunice prin expresivitate, imaginație, simț al umorului semnificațiile mai vechi sau mai noi ale mărțișorului. Participanții invitați — studenți, artiști, designeri, arhitecți, meșteșugari — folosesc ca sursă de inspirație lumea și mitologia țărănească ori imaginează noi forme ale creativității urbane: de la obiectul manufacturat și reciclat care folosește materiile naturale devenite clasice la amprenta unui design contemporan, banda desenată sau personaje și semne din mitologia urbană, imaginate pe o multitudine de materii neconvenționale.
Alături de participanții invitați la târg se numără, ca în fiecare an, și școli, fundații, asociații, organizații care desfășoară acțiuni cu caracter umanitar pentru copii cu dizabilități și sprijin pentru categoriile defavorizate, toți aceștia fiind invitați din oficiu, fără selecție.
Devenită accesoriu tradițional al Târgului Mărțișorului, oferta gastronomică vine cu produse ce sunt mai aproape de conceptul de bucătărie naturală, chiar dacă zona reprezentată este rurală sau urbană: turtă dulce, prăjiturele de casă, cozonaci și alte produse de patiserie – Bucovina, Alexandria, Baia Mare și Buzău, miere, dulcețuri – Ilfov, ceaiuri și plante de leac din Dâmbovița.
