Majoritatea şampoanelor de pe piaţa românească nu sunt potrivite pentru copiii mici si pot pune in pericol sanatatea acestora, s-a descoperit in urma unei analize a nivelului de toxicitate a ingredientelor ce a fost realizată de către o echipă de experţi coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu, presedintele Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor din Romania.
Alegerea unui produs cosmetic sau de îngrijire personală nu mai este un lucru atât de uşor de făcut, din cauza multitudinii de ingrediente de natură chimică folosite la fabricarea acestor produse, dar şi aspectelor ce ţin de etichetare, coroborate şi cu unele lipsuri de natură legislativă, atrage atenţia Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România, care a lansat Campania naţională de informare şi conştientizare a informatorilor “SOS – produsele cosmetice şi de îngrijire personală”.
In perioada 10 ianuarie – 15 ianuarie 2016 au fost achiziţionate din marile structuri comerciale 55 tipuri de şampoane pentru bebeluşi şi copii, în vederea analizării etichetei acestora din punctul de vedere al ingredientelor şi al corectitudinii informaţiilor şi menţiunilor. Din punct de vedere al ţării de origine a producătorului situaţia se prezintă astfel: Germania (24%), Italia (18%), Franţa (16%), Turcia (13%), Spania (9%), Fabricat în UE (6%), Polonia (4%), Bulgaria, Israel, Grecia, Marea Britanie şi Suedia cu câte 2% fiecare.
16% dintre şampoanele analizate nu sunt recomandate de către producători pentru a fi folosite pentru copii sub 3 ani, iar 13% dintre produsele analizate sunt pentru îngrijirea bebeluşilor.
Analizând declaraţiile şi pictogramele de pe ambalajele produselor, au reieşit următoarele: Numai 45% dintre produsele analizate au formula fără lacrimi; Numai 38% dintre produsele analizate NU au parabeni; Numai 25% dintre produsele analizate NU au în compoziţie coloranţi sintetici; Numai 22% dintre produsele analizate au un PH neutru; Numai 20% dintre produsele analizate sunt hipoalergenice; Numai 15% dintre produsele analizate NU au săpun; Numai 13% dintre produsele analizate NU au SLES; Numai 11% dintre produsele analizate NU au alcool; Numai 5% dintre produsele analizate NU au PEG -uri; Numai 5% dintre produsele analizate NU au sulfaţi; Numai 5% dintre produsele analizate NU au alcali; Numai 4% dintre produsele analizate NU au ftalaţi; Numai 4% dintre produsele analizate NU au materii prime derivate din uleiuri minerale; Numai 2% dintre produsele analizate NU au PPG; Numai 2% dintre produsele analizate NU au ulei de parafină; Numai 2% dintre produsele analizate sunt testate pentru nichel, crom şi cobalt; Numai 2% dintre produsele analizate NU au arome sintetice; Numai 2% dintre produsele analizate NU au parfum; Numai 2% dintre produsele analizate NU au silicon; Numai 2% dintre produsele analizate NU au dioxan; Numai 2% dintre produsele analizate NU au fenoxietalon; Numai la 53% dintre produsele analizate se menţionează expres termenul de valabilitate, în timp ce la 46% dintre produsele analizate există doar o pictogramă care nu este înţeleasă de către consumatori şi care transmite timpul de folosire a şamponului după deschiderea flaconului.
Timpul de folosire a şamponului după deschidere variază după cum urmează: La 55% dintre produsele analizate acesta este de 12 luni de la deschiderea flaconului; La 11% dintre produsele analizate acesta este de 6 luni de la deschiderea flaconului; La 7% dintre produsele analizate acesta este de 18 luni de la deschiderea flaconului; La 2% dintre produsele analizate acesta este de 9 luni de la deschiderea flaconului.
Medicii pediatri, cât şi unii producători, prin menţiunile afişate pe ambalaj, nu recomandă ca samponul să aibă în compoziţie următoarele substanţe: alcool, parabeni, ftalaţi, fenoxietanol, propilen glicol, glicerină, polietilen glicol, coloranţi sintetici, alergeni, săpun, parfum, sulfaţi, alcali, sodium Laureth Sulfate (SLES), Sodium Lauryl Sulfate (SLS), Polipropilen Glicol (PPG), ulei de parafină, arome sintetice, materii prime derivate din uleiuri minerale, silicon, dioxan.
“Alegerea unui şampon nu este un lucru atât de uşor precum pare la prima vedere. În primul rând, trebuie să avem în vedere cui ii este destinat acest tip de produs, bebeluşii şi copii fiind consumatorii cei mai vulnerabili la astfel de produse. Având în vedere că în acest tip de produs predomină ingredientele de natură chimică, consumatorii trebuie să se informeze în prealabil la medicul pediatru/dermatolog. Termenul de valabilitate al produsului trebuie întotdeauna să fie un criteriu important în alegerea produsului. Şampoanele pentru bebeluşi şi copii ar trebui tratate cu cea mai mare grijă, în special de către autorităţi, care ar trebui să realizeze controale periodice şi testări. Având în vedere compoziţia chimică a unor şampoane, ne exprimăm temerea în legătură cu potenţialul cancerigen, mutagen sau toxic al unor ingrediente, care creează o lipsă de siguranţă pentru consumatori. Solicităm în mod public Ministerului Sănătăţii să realizeze o analiză a compoziţiei chimice a şampoanelor pentru cei mici, comercializate în prezent pe piaţa românească, în vederea interzicerii/retragerii produselor nesigure pentru sănătatea bebeluşilor/copiilor”, a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu – preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor din România.
„Imaginează-ți că ai avut o zi grea la lucru și ultimul lucru pe care ți-l dorești este să pierzi vremea la coadă în supermarket. Vrei să scapi cât mai repede de agitația de acolo și să ajungi acasă. Ce faci? Arunci un șampon în coș, iar singurele repere după care poți alege sunt mirosul produsului, eticheta atrăgătoare sau amintirea reclamei de aseară de la televizor. De parabeni parca ai auzit, și ai înțeles că nu sunt buni. Vezi scris mare: Paraben Free, și respiri ușurat, dar mai jos te pândește un chelator de care poate n-ai auzit până acum dar e prezent pe aproape toate etichetele: Tetrasodium EDTA și Disodium EDTA. Ei sunt folosiți tot pe post de conservanți în cosmeticele colorate și parfumate pentru a le păstra aroma, culoarea vie și pentru a preveni râncezirea produsului. Lista poate continua. Câți știu ce înseamnă Sodium Lauryl Sulfate (SLS) sau Sodium Laureth Sulfate (SLES) și cât de dăunătoare sunt ele? Câți știu că, la fel ca și pielea, părul absoarbe și înmagazinează substanțele nocive din șampoanele cu chimicale? SLS-ul este un surfactant responsabil și de spumă. Un ingredient considerat ieftin și nociv. Partea bună este că spuma se poate obține și în mod natural, prin saponificarea uleiului de cocos, ricin, rapiță, porumb. Există bineînțeles și pudre bogate în saponine (pudră de Shikakaius, pudră de mimoză, argilă Rhrassoul, etc). Dar ele produc o spumă naturală și sănătoasă. Nu e de mirare că tot mai mulți oameni caută alternative naturale și sănătoase. Și mă bucur ca mulți dintre ei sunt clienții mei”. Loredana Kaschovits, antreprenor cosmetice naturale.
