Săptămâna Mondială a Alimentației la Sân aduce în atenție un subiect, pe cât de dezbătut și de benefic atât pentru mame, cât și pentru bebeluși, pe atât de ignorat în practică în țara noastră. România are una dintre cele mai mici rate de alăptare exclusivă din Europa, iar cifrele continuă să scadă.
Anual, în prima săptămână din luna august este marcată Săptămâna Mondială a Alimentației la Sân. Iar dacă despre nenumăratele beneficii ale alăptării pentru copii se discută mai des, medicii subliniază faptul că avantajele pentru mamă nu sunt nici ele deloc de ignorat. Mai exact, studiile efectuate în ultimele decenii au demonstrat faptul că factaţia şi alăptarea reduc riscul de cancer la sân, cancer ovarian, diabet de tip 2 şi afecţiuni vasculare.
”Studiile susțin ipoteza că alăptarea are rol de protecție pentru mamă, astfel alăptarea până la cel puțin 12 luni a fost asociată cu un risc redus de carcinom mamar și ovarian cu 26% și, respectiv, 37%. Totodată, hrănitul la sân al copilului a fost asociat cu un risc de diabet zaharat de tip 2 de 32% mai scăzut, cu o durată mai lungă de amenoree. De partea cealaltă, durata mai scurtă a alăptării a fost asociată cu un risc mai mare de depresie postpartum”, explică dr. George Diaconu, medic specialist obstetrică-ginecologie în cadrul Royal Hospital.
Creșterea ratei de alăptare au putea evita anual 20.000 de decese provocate de cancerul la sân
Mai mult, conform estimărilor făcute de OMS, o creştere a ratei de alăptare ar putea evita anual 20.000 de decese provocate de cancerul de sân. Acest lucru ar putea contribui cu atât mai mult cu cât, în România, cancerul de sân reprezintă principala cauză de mortalitate la femei, această afecțiune reprezentând 16% din totalul deceselor cauzate de cancer.
Cu toate acestea, potrivit celor mai recente statistici furnizate de INSP, în România, rata alăptării exclusive – de 12,6% – este printre cele mai mici din Europa, iar datele analizate în dinamică indică o scădere a ratei alăptării exclusive în ultimii ani. În acest timp, în Europa, rata medie este de 25%, iar la nivel mondial crește până la 41%.
Potrivit aceleași surse, variațiile sunt importante în diferite zone ale țării, astfel că cea mai mare prevalenţă a alăptării exclusive (16,1%), se întâlnește în macroregiunea 2 (Moldova – Dobrogea), iar cele mai mici, în jurul a 10%, se întâlnesc în macroregiunile 3 şi 4 (Muntenia – Bucureşti, şi Banat – Oltenia). Totodată, analiza subliniază faptul că prevalenţa alăptării exclusive, în mediul urban, este aproape de două ori mai mare decât în mediul rural – 15,4 față de 9,8%.
”Din practica medicală, putem identifica unii factori drept responsabili pentru rata scăzută de alăptare, cum ar fi lipsa de informare asupra beneficiilor laptelui matern asupra copilului, dar și asupra mamei și numărul insuficient de consilieri zonali în alăptare. De cele mai multe ori, pacientele se tem de “furia laptelui”, care reprezintă o frecventă complicație asupra sânului matern în primele săptămâni din cauza din cauza înfundării canalelor de lactație sau a lipsei de golire suficientă a sânului post alăptare a copilului. Un consilier în alăptare cât mai aproape de domiciliul pacientei o poate ajuta și sprijini în această problemă crescând astfel rata de alăptare și sprijinind tânără mamă în procesul de îngrijire a sânului și prevenirea complicațiilor”, consideră Dr. George Diaconu.
Un alt motiv de reticență a fost observat în rândul femeilor care au implanturi mamare și se tem că sânii se pot lăsa din cauza alăptării. ”Este adevărat că acest fenomen poate apărea, mai ales în cazul în care alăptarea durează și mai mult de doi ani. În același timp, însă, nu putem să nu remarcăm faptul că, de cele mai multe ori, sânul se lasă după sarcină chiar și în lipsa hrănirii la sân a bebelușului. Acest lucru este cauzat de modificările hormonale din sarcină sau de fluctuațiile de greutate, alăptare este doar unul dintre posibilii factori, care însă aduce cu el beneficii majore!”, a încheiat medicul specialist obstetrică-ginecologie.
