Cursuri de etică şi integritate academică în programele de studii universitare, creşterea duratei studiilor de doctorat de la trei la patru ani, acordarea a câte 10 locuri bugetate tinerilor proveniţi din sistemul de protecţie socială şi persoanelor cu dizabilităţi şi introducerea învăţământului dual se numără printre prevederile proiectului legii învăţământului superior lansat, miercuri, în dezbatere publică.
Proiectul a fost elaborat în concordanţă cu Raportul “România Educată”.
Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se vor exprima în Carta universitară, aprobată de Senatul universitar şi avizată de Ministerul Educaţiei, pentru conformitate cu legislaţia în vigoare.
Se propune eliberarea de diplome comune, duble şi multiple între instituţiile de învăţământ superior situate în ţări diferite, în conformitate cu obiectivele Procesului Bologna.
Proiectul prevede că instituţiile de învăţământ superior vor avea posibilitatea preluării, prin absorbţie, a institutelor de cercetare, asigurând astfel creşterea potenţialului universităţilor de dezvoltare a infrastructurii şi facilitarea transferului rezultatelor cercetării.
Conform proiectului, programele de studii universitare includ cursuri de etică şi integritate academică, dezvoltă mecanisme de prevenire a abaterilor de la normele de integritate şi creează repere de conduită pentru toţi membrii comunităţii.
Se propune şi înfiinţarea de programe de studii universitare cu duble specializări fără parcurgerea procedurilor de acreditare şi introducerea ciclului de studii universitare de scurtă durată, în concordanţă cu solicitările din piaţa muncii, fiind definit din perspectiva modului de organizare, acreditare, durată, număr de credite şi obţinerea unor calificări.
De asemenea, se are în vedere introducerea învăţământului dual în care instituţiile de învăţământ superior organizează activităţi de învăţare, predare şi evaluare, iar operatorii economici activităţi de învăţare prin muncă, cei din urmă participând şi ei la evaluare.
Universităţile urmează să fie obligate să asigure stagiile de practică, acest aspect generând formarea de cunoştinţe teoretice complexe şi abilităţi practice care să permită absolventului integrarea imediată pe piaţa forţei de muncă.
Durata studiilor universitare de doctorat va creşte de la trei la patru ani, iar doctorandul poate solicita să urmeze comasat doi ani de studii, cu avizul conducătorului de doctorat şi cu aprobarea Senatului universitar.
Proiectul reglementează numărul de studenţi doctoranzi îndrumaţi simultan de către un conducător de doctorat şi modalitatea de acordare a titlului de doctor de către universităţi.
Pentru ocuparea funcţiei didactice de asistent universitar se elimină obligativitatea deţinerii titlului de doctor.
Actul normativ lansat în dezbatere publică înfiinţează Programul Naţional de Reducere a Abandonului Universitar (PNRAU), Programul Naţional pentru Internaţionalizare Universitară “Study in Romania” şi Registrul Unic Naţional Integrat al Diplomelor şi Actelor de Studii (RUNIDAS) pentru a gestiona diplomele eliberate de unităţile de învăţământ, registrele matricole şi toate actele de studii obţinute studenţi începând cu finalizarea învăţământului liceal.
Drepturile, libertăţile şi obligaţiile studenţilor urmează să fie cuprinse într-un cod propus de asociaţiile studenţeşti şi aprobat prin ordin al ministrului Educaţiei.
Se mai propune ca instituţiile de învăţământ superior de stat să acorde, în cadrul cifrei de şcolarizare aprobate, cel puţin 10 locuri bugetate tinerilor proveniţi din sistemul de protecţie socială şi cel puţin 10 locuri bugetate persoanelor cu dizabilităţi, absolvenţi cu diplomă de Bacalaureat, în vederea dobândirii unor competenţe care să le asigure creşterea şanselor de integrare în societate.
O persoană nu poate ocupa funcţia de rector la aceeaşi instituţie de învăţământ superior un număr nelimitat de mandate, durata mandatului de rector fiind de cinci ani, conform proiectului. Limita cu privire la numărul de mandate se stabileşte de fiecare instituţie de învăţământ superior. Totodată, se introduce funcţia de director de filială/extensie a instituţiei de învăţământ superior ca funcţie de conducere în domeniul didactic.
Proiectul de lege creează cadrul legal pentru profesionalizarea comisiilor consultative ale Ministerului Educaţiei prin definirea într-un mod clar a atribuţiilor acestora. Ministerul Educaţiei constituie, prin ordin al ministrului, şase comisii naţionale susţinute în activitate de registre corespondente de experţi. Membrii comisiilor naţionale au un mandat de cinci ani, iar activitatea acestora este coordonată de către Direcţia generală care gestionează învăţământul superior din cadrul Ministerului Educaţiei.
Cheltuielile pentru educaţie la nivelul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar şi superior, cu toate componentele sale de asigurare a funcţionării, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat. Se prevede creşterea cuantumului alocat pentru constituirea fondului de burse şi protecţie socială a studenţilor de la 201 lei/lună la 300 lei/lună pentru întreg anul pentru studenţii de la învăţământul cu frecvenţă şi fără taxă de studii.
Alte prevederi vizează pensionarea personalul didactic şi de cercetare la împlinirea vârstei de 65 de ani, prin excepţie, la solicitarea angajatului, calitatea de titular putând fi menţinută până la împlinirea vârstei de 70 ani. În cazul în care instituţiile de învăţământ superior nu pot acoperi normele cu titulari, pe baza evaluării anuale a performanţelor academice, după o metodologie stabilită de Senatul universitar, pot hotărî menţinerea calităţii de titular în învăţământ şi/sau în cercetare în vederea desfăşurării exclusiv de activităţi de învăţare, predare, cercetare şi evaluare.
