Muzeul Municipiului București invită publicul să viziteze, începând cu data de 28 aprilie 2022, expoziția „Acte domnești fanariote din colecția Muzeului Municipiului București”, care va fi deschisă la Palatul Suțu (Bdul Ion C. Brătianu, nr 2).
Patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti cuprinde o generoasă Colecţie de Documente, între care se regăsesc numeroase hrisoave emise de cancelariile domnilor Țării Românești, începând cu cea de-a doua domnie a lui Dan al II-lea ce a debutat în aprilie 1427, redactate pe pergament sau hârtie de către diecii cancelariilor, în limbile slavonă și română, cu caractere chirilice. Vor fi etalate acte domnești date de către domnitorii fanarioți ai statului de la Sud de Carpați, ca de pildă Ioan, Nicolae și Constantin Mavrocordat, Grigore II Ghica, Mihai, Constantin și Ștefan Racoviță, Alexandru Ipsilanti, Constantin Hangerli, Alexandru Moruzi și Ioan Caragea.
„Actele domnești fanariote cuprind referiri de întăriri ale unor stăpâniri de moşii, sate, delnițe, vii, ţigani, case, prăvălii etc., aflate în București sau răspândite în diverse locuri din ţară, danii ale unor asemenea bunuri către diverşi boieri credincioşi domniei şi ţării, fie porunci domneşti adresate marilor boieri din Sfatul Domnesc sau slujbaşilor, în vederea cercetării şi împietririi de moşii, sate ş.a. Se adaugă și scutiri de la plata dărilor percepute pentru prăvăliile sau scaunele de carne, deținute în București de casa lui Grigore (Grigorașco) Suțu beizadea, ori pentru liudele care lucrau viile domnești din Dealul Piteștilor (jud. Muscel), tot ale sale, cât și pentru cele deținute de către Alexandru Nenciulescu fost mare vistier. În același timp, putem menționa și cazul celor doi meșteri lumânărari de la ctitoria lui Mihai Cantacuzino mare vistier unde se prăznuia hramul Sf. 40 de Mucenici, aflată pe principala arteră bucureșteană, Podul Mogoșoaiei (azi Calea Victoriei), care au beneficiat de „apărare de bir și de alte supărări” tocmai pentru ca să nu se „lipsească din pământul țării un meșteșug nou”, care era „de podoaba sfintelor biserici”.
De cele mai multe ori, domnitorii fanarioți au deținut, alternativ, tronurile de la București și Iași, fapt evidențiat de stemele unite, care decorează frontispiciile documentelor”, a declarat dr. Grina-Mihaela Rafailă, muzeograf, curator al expoziției.
În cadrul expoziției, pe lângă înscrisuri, publicul poate vedea obiecte din mai multe colecții precum cea de arme, fotografii, cărți poștale și clișee fotografice, tipărituri și imprimate.
Vizitatorii pot studia pe îndelete documentele expuse într-un context special, în sala care găzduiește fragmente de pictură murală salvate de la Mănăstirea Văcărești ridicată de primul domnitor fanariot Nicolae Mavrocordat, o persoană luminată, foarte cunoscută pentru colecția de cărți pe care o avea și pentru faptul că a ridicat lăcașuri de cult și le-a terminat pe cele pe care le-a găsit începute. Pentru ridicarea Mănăstirii Văcărești au fost aduși meșteri instruiți la Școala lui Constantinos, construcția devenind astfel o bijuterie a stilului brâncovenesc.
