Pandemia de COVID-19 a impactat într-un mod semnificativ viețile tuturor, iar efectele se văd tot mai clar în comportamentele de zi cu zi. Cele mai recente studii arată că un fenomen îngrijorător este remarcat în rândul adolescenților cu istoric psihiatric, în rândul cărora ultimii doi ani au avut un impact asupra gândurilor și comportamentelor suicidare. Mai mult, fluctuația simptomelor este corelată cu fiecare val nou în care a evoluat pandemia.
În timp, autoritățile de pe întreaga planetă au încercat limitarea contactului social cu scopul diminuării ratei de răspândirie a coronavirusului, efectele adverse fiind resimțite mai ales în rândul adolescenților, care sunt într-o perioadă de dezvoltare în care grupul social este deosebit de important.
Un studiu publicat recent in Journal of Affective Disorders Report (Journal of Affective Disorders Reports – Journal – Elsevier), în perioada martie-septembrie 2020, arată că adolescenții cu istoric psihiatric sunt mai vulnerabili la ideea de suicid în contextul pandemic actual, manifestând atât ideație cât și comportamente de punere în act. Studiul compară ideația suicidară (n.r. gânduri de sinucidere) și comportamentul suicidar al unui eșantion de adolescenți internați cu istoric psihiatric pe durata pandemiei de COVID-19 cu aceleași idei și comportamente manifestate înainte de pandemie de alt eșantion internat în aceeași perioadă de timp, în anul anterior pandemiei.
Care sunt factorii de stres pentru adolescenți?
Factori de stres precum lipsa contactului social, probleme financiare, conflicte intrafamiliale și schimbarea stilului de viață au fost asociați cu ideația suicidară la eșantionul studiat în perioada pandemiei. Astfel, concluzia studiului este că ideația suicidară și tentativele suicidare sunt mai mari la eșantionul studiat în perioada pandemiei COVID-19 decât la celălalt grup și că există dovezi preliminare asupra faptului că perioada pandemică a avut un impact asupra gândurilor și comportamentelor suicidare în cazul adolescenților cu o vulnerabilitate psihologică.
Un studiu similar realizat de cercetătorii Ryan M Hill, Katrina Rufino, Sherin Kurian, Johanna Saxena, Kirti Saxena si Laurel Williams , intitulat “Suicide ideation and attempts in a pediatric emergency department before and during COVID-19”, în perioada ianuarie-iulie 2020 comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019, a relevat aceleași concluzii: o creștere a ideației și a comportamentelor de suicid, însă cu mențiunea că a existat o fluctuație a simptomelor, corelată cu fiecare val nou în care a evoluat pandemia. Astfel, în lunile în care numărul de îmbolnăviri și decese asociate pandemiei creșteau iar contextul social era mai limitativ, adolescenții înregistrau creșteri semnificative ale ideației și ale tentativelor suicidare din cauza stresului contextual. Perioada de lockdown a fost percepută ca una deosebit de stresantă de către adolescenți, iar acest lucru a impactat și ideația suicidară.
Un alt studiu realizat în Statele Unite ale Americii, în perioada 27 aprilie-13 iulie 2020, pe un esantion de 4909 participanti, privind sechelele lăsate de pandemia COVID-19 asupra adolescenților, adulților și persoanelor care oferă îngrijiri medicale a demostrat că există un impact asupra creșterii semnificative a simptomelor de depresie, anxietate și PTSD (tulburare de stres post-traumatic), precum și al comportamentului și a ideației suicidare și a trăirii de pierdere și doliu. Studiul a scos în evidență faptul că, în cazul adolescenților, singurătatea și expunerea la informațiile din media cu privire la evoluția pandemiei au fost asociate unui risc mai mare de apariție și menținere a ideației și comportamentelor suicidare.
Singurătatea, predictorul comun pentru toate simptomele
Totodată, studiul a arătat că adolescenții au fost mai reactivi decât adulții și personalul de îngrijire medicală la simptomele de depresie, anxietate, PTSD și ideație/comportament suicidar, cu excepția trăirii intense de pierdere/doliu care, la această categorie de vârstă, nu a fost atât de accentuată. De asemenea, singurătatea a fost predictorul comun pentru toate simptomele, atât la adulti, cât și la adolescenți.
În schimb, în cazul adolescenților, numărul mare de ore petrecute zilnic în social media, în jocuri online și expunerea prelungită la informații despre COVID-19 au avut un impact semnificativ în ideația și comportamentul suicidar. Deși legătura dintre numărul ridicat de ore petrecute în jocuri pe calculator sau în mediul online și simptomele de depresie cu ideație și comportament suicidar a mai fost demonstrată și în alte studii, cifrele din cercetările recente, aferente perioadei de pandemie COVID-19, arată o creștere semnificativă a procentelor.
Ce faci dacă observi un comportament modificat la copilul tău?
Așadar, crearea unui context în care adolescenții să aibă parte de interacțiune socială, mai ales cu persoane de aceeași vârstă, cu aplicarea măsurilor de protecție necesare împotriva răspândirii infecției cu COVID-19, cu scopul creșterii sentimentului de apartenență și de reducere a trăirii de singurătate, este una dintre măsurile pe care le propunem pentru a proteja această categorie de vârstă de riscul dezvoltării unor simptome care pot crește riscul de suicid.
De asemenea, în cazul adolescenților care manifestă orice simptom de depresie, indiferent dacă exprimă sau nu ideație de suicid, recomandarea noastră este aceea de a discuta cu ei despre posibilitatea de a consulta un psiholog sau un specialist în sănătate mintală.
Articol redactat de Ana Benali, Psihoterapeut și Consilier Psihologic în cadrul Centrului Medical Bellanima
