România, percepută mai puțin responsabilă decât alte țări, în lupta contra schimbărilor climatice
Cei mai mulți dintre copiii români (67%) sunt îngrijorați de calitatea aerului, trei sferturi dintre ei (78%) sunt dispuși să facă schimbări în viața lor pentru a reduce daunele aduse mediului, iar aproape două treimi (63%) nu sunt de acord cu afirmația că politicienii români acționează pentru a preveni și reduce probleme climatice și de mediu, arată datele analizei sociologice realizate de Salvați Copiii România.
”În prezent, poluarea afectează stilul meu de viață. Nu mai respir aer curat, lacurile sunt pline de gunoaie și vremea este foarte schimbătoare. Vreau să trăiesc într-o țară în care oamenii să fie conștienți de importanța poluării și de efectele nocive pe care aceasta le are asupra noastră și să încerce să diminueze problemele care continuă să apară.” (Alexandra, 16 ani)
Potrivit studiului, cei mai mulți dintre copiii din România – 71% – sunt interesați de problemele de mediu, două treimi consideră că este ușor să aleagă soluții ecologice în viața de zi cu zi (68%) și că sunt în măsură să influențeze politicienii pentru a preveni și reduce problemele climatice și de mediu (65%).
Totuși, mai puțin de jumătate dintre copii consideră că primesc suficiente informații despre probleme climatice și de mediu la școală (42%).
În ceea ce privește percepția asupra autorităților, România este percepută de copii ca fiind mai puțin responsabilă decât alte țări în lupta împotriva schimbărilor climatice, o cotă mică de încredere fiind acordată politicienilor: doar 30% dintre copii consideră că politicienii pot preveni și reduce problemele climatice și de mediu.
Principalul subiect de interes este poluarea aerului (64%), pentru care se înregistrează cel mai înalt nivel de cunoștințe deja deținut. Defrișarea este principala problemă pentru care copiii doresc ca guvernul român să ia măsuri imediate (32%). Urmează deșertificarea, încălzirea globală și risipa de alimente.
Cu toate că nivelul cel mai înalt de informații (47% din eșantionul total) se înregistrează în cazul poluării aerului, majoritatea copiilor (54%) consideră că au puține sau deloc informații despre refugiații climatici. Reciclarea și poluarea cu plastic au, de asemenea, niveluri ridicate de informații (respectiv 36% și respectiv 31%).
Unde primesc copiii informații despre schimbările climatice?
• Școala este principalul loc de învățare despre mediu și climă, 76% dintre copii aleg această opțiune. Cercetarea indică faptul că cu cât școala oferă mai multe informații, cu atât crește preocuparea copiilor pentru toate probleme de mediu.
• 41% dintre copii acordă un rol de informare rețelelor sociale.
• Jumătate dintre copiii români (49%) declară că au participat la cursuri de educație ecologică la școala lor, iar 83% dintre ei doresc să participe la astfel de cursuri.
• Fetele sunt cu 10% mai dornice să învețe la școală decât băieții.
• 10% dintre copii spun că au existat situații în care s-au simțit jigniți sau ridiculizați de către adulți din cauza implicării lor în protecția mediului, iar 15% de către colegi/grupuri de colegi.
„Schimbările climatice sunt legate de probleme mai ample de inegalitate și nerespectare a drepturilor de bază ale copiilor, ceea ce complică situația. Viitorul copiilor care deja suferă de consecințele cele mai grave ale schimbărilor climatice pare a fi dramatic, dacă statele nu iau măsuri adecvate. Deși copiii nu pot fi făcuți responsabili pentru accelerarea schimbărilor climatice, ei vor plăti în viitor pentru greșelile și lipsa de acțiune a politicienilor.”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
Raportul Salvați Copiii România este completat cu constatările și recomandările organizației internaționale Save the Children privind acțiunile necesare, pentru ca guvernele lumii să recunoască faptul că această criză climatică reprezintă o nedreptate intergenerațională gravă și o amenințare acută la drepturile, bunăstarea și oportunitățile copiilor, acum și în viitor.
Datele globale arată că aceia care vor duce greul agravării schimbărilor climatice vor fi copiii din numeroase țări cu venituri mici și mijlocii. Acest aspect va fi accentuat în special în cazul celor care supraviețuiesc unui conflict, care sunt afectați mai profund de COVID-19 și care sunt victime ale strămutării, inegalității și discriminării în funcție de gen, dizabilitate și origine.
Comparativ cu angajamentele asumate prin Acordul de la Paris, limitarea încălzirii globale la 1,5°C peste nivelurile preindustriale va reduce expunerea suplimentară a nou-născuților pe parcursul vieților lor cu 45% la valurile de căldură, cu 39% la secetă, cu 38% la inundații, cu 28% la pierderile de recoltă și cu 10% la incendii naturale.
Țările cu venituri mari, care sunt cele mai responsabile pentru schimbările climatice, trebuie să-și asume o poziție de lider în acțiunile climatice, în special pentru finanțare și adaptare: investirea a $1,8 trilioane la nivel global în cinci domenii cheie de adaptare pe o perioadă de zece ani.
Recomandările copiilor pentru politici adecvate de limitare a schimbărilor climatice
• Reducerea folosirii combustibililor fosili și tranziția către energia regenerabilă și ecologică.
• Guvernele trebuie să ofere mai mult sprijin comunităților pentru a reduce poluarea și consumul de combustibili fosili și să se asigure că alternativele de energie verde și regenerabilă sunt accesibile tuturor persoanelor care vor să le utilizeze.
• Promovarea transportului public ca metodă de reducere a emisiilor. Acest lucru i-ar ajuta pe oameni să aibă acces în continuare la locul de muncă și de învățat chiar și în timpul evenimentelor de vreme extremă.
• Toată lumea, inclusiv părinții, cadrele didactice și liderii trebuie să înțeleagă cum climatul afectează drepturile copiilor, precum și dreptul copiilor de a participa la decizii despre climat.
COP26, obiective internaționale majore
Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice – COP26 (31 octombrie – 12 noiembrie 2021), organizată în Marea Britanie, a stabilit patru obiective principale:
• asigurarea unui nivel net al emisiilor egal cu zero în plan mondial până la jumătatea secolului,
• menținerea nivelului încălzirii globale la 1,5 grade Celsius față de nivelurile preindustriale,
• angajamentul de a mobiliza 100 de miliarde USD pe an până în 2025 pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să facă față efectelor negative ale schimbărilor climatice,
• finalizarea setului de norme ale Acordului de la Paris (2015) care are forță juridică obligatorie pentru cele 196 de state semnatare, printre care se numără și România.
Datele au fost culese în perioada 5-26 aprilie 2021 pe un eșantion de copii reprezentativ la nivel național cu un volum de 1.004 respondenți cu vârste cuprinde între 8 și 17 ani împliniți, atât din mediul urban cât și din mediul rural.
