Proiectul „România Educată” va fi aprobat săptămâna viitoare în Guvern prin memorandum, după ultimele consultări pe care președintele Klaus Iohannis le are în această săptămână cu societatea civilă și decidenții politici. Proiectul propune mai multe modificări în sistemul de educație, printre cele mai importante fiind posibilitatea liceelor de a introduce un examen de admitere care va fi susținut înaintea Evaluării Naționale, examen de Bacalaureat unic bazat pe competențe minime (asemănător testelor PISA), posibilitatea elevilor de a trece de la un liceul profesional, la unul teoretic sau vocațional, în baza unui examen.
Proiectul lansat în 2016 armonizează, într-un singur document, un set de obiective și de ținte pentru educație, până în 2030. Proiectul nu are caracter de lege, iar pentru implementarea acestuia este nevoie de o decizie politică.
Varianta de lucru a proiectului „România Educată” pentru care preşedintele Klaus Iohannis a iniţiat de luni trei zile de consultări, după aproape trei ani de la lansarea sa în dezbatere și cinci ani de la inițiere, prevede pentru învăţământul liceal, trei rute – teoretic, profesional şi vocaţional – fiecare de 4 ani, finalizate cu examen de bacalaureat. Trei rute există și în prezent. Este vorba de cele trei filiere – teoretică, tehnologică și vocațională.
Bacalaureatul va urmări un profil naţional, pe care toţi elevii trebuie să îl deţină, indiferent de linia de învăţământ urmată.
Toate cele trei linii de învăţământ sunt considerate ca având un prestigiu comparabil, anual elevii putând avea loc transferuri între ele, pe baza competenţelor.
În cazul rutei profesionale există varianta obţinerii unei certificări profesionale de nivel 3, după clasa a Xl-a.
O noutate este reprezentată de posibilitatea de a institui examen de admitere la liceu, înainte de desfăşurarea Evaluării Naţionale, pentru liceele în care cererea depăşeşte oferta.
Locurile neocupate în urma examenelor de admitere se vor ocupa în ordinea notelor de la examenul de Evaluare Națională.
Structura învăţământului preuniversitar va fi similară celei actuale: educaţie antepreşcolară – 0- 2/3 ani în creşe şi centre de zi; educaţie preşcolară – 3 – 6 ani, în grădiniţe; ciclul primar – clasa pregătitoare – clasa a IV-a; ciclul secundar inferior – clasele V – VIII; ciclul secundar superior – clasele IX – XII.
Proiectul național „România Educată” a început în 2016 şi a fost structurat în trei etape, fiind supus dezbaterii publice din decembrie 2018.
Preşedintele Klaus Iohannis a avut marţi, consultări cu conducerea Parlamentului şi cu membri ai Comisiilor de Învăţământ din cele două camere pe tema Proiectului ”România Educată”, după ce luni s-a întâlnit cu liderii coaliţiei de guvernare şi cu ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu.
Următoarea întâlnire din seria de consultări anunţate de şeful statului va avea loc miercuri şi vor participa partenerii de dialog social din zona educaţiei şi reprezentanţii organizaţiilor nonguvernamentale implicate în proiectul ”România Educată”.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă prevede alocarea a 3,6 miliarde de euro pentru România Educată, printre reforme fiind incluse dezvoltarea unui sistem de educaţie timpurie incluziv şi de calitate, bacalaureat reformat, iar ca investiţii 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, 20.000 de locuri de recreere şi lectură, 20.000 de locuri de cazare nou create în campusuri universitare.
Bugetarea și implementarea proiectului va fi în sarcina guvernului, iar reforma sistemului de educație va fi susținută și din fonduri europene. La consultările de la Palatul Cotroceni, liderii coaliției au agreat necesitatea finanțării sistemului de educație la o valoare apropiată de media Uniunii Europene. Până în 2023 ar trebui lansate principalele reforme.
Ce se schimbă pentru elevi
