Încurajarea activității fizice contribuie la prevenția bolilor cronice. Cu toate acestea, activitatea fizică este doar o piesă din puzzle-ul unui stil de viață sănătos.
Adoptarea unei alimentații sănătoase adecvate stilului de viață este la fel de importantă. Ce înseamnă alimentație sănătoasă adecvată unui stil de viață obișnuit?
„Alimentația sănătoasă ar trebui să fie adaptată stilului de viață al fiecărui om, nevoilor lui de nutrienți și de calorii. Nevoile energetice pot fi determinate cu ajutorul medicului nutriționist sau, le poți conștientiza, prin fluctuațiile cântarului. La o greutate normală, fluctuația poate fi observată dacă apar 1-2 kilograme în plus, la 1-2 săptămâni. Ideal ar fi ca o persoană cu greutate normală, la 1-2 ani să meargă la medicul nutriționist pentru a calcula necesarul de calorii în funcție de greutate, de vârstă, de activitatea fizică. La fel de importante sunt necesarul de carbohidrați, de proteine, de lipide”, explică Nicoleta Tupiță, nutriționist-dietetician, pentru money.ro.
În multe cazuri, sportivii amatori frecventează mai mult magazinele de suplimente nutriționale pentru sportivi decât sportivii de performanță.
La ce poate duce consumul de suplimente de proteine în exces?
„Persoanele care încep să facă sport automat au impresia că trebuie să ia suplimente pentru creșterea masei musculare. Nu ar trebui să vină cu acest aport. O persoană neangrenată în sporturi de performanță ar trebui să consume zilnic maxim 70 de grame de proteine la o greutate de 70 de kilograme. Iar acest lucru se întâmplă fără suplimente alimentare deoarece alimentația noastră zilnică are la bază mai multe proteine decât avem nevoie prin consumul de: lapte, ouă, carne. Un consum în exces a suplimentelor de proteine, în timp , poate duce la afecțiuni renale și de demineralizare, precum și la o tendință în creștere de acidifiere a organismului”, completează nutriționist-dietetician Nicoleta Tupiță.
Sportivii amatori, persoanele active au nevoie de un antrenament de aproximativ o oră pe zi pentru a avea o masă corporală normală. În acest caz, nevoile nutriționale le sunt acoperite de o alimentație normală, fără a fi nevoie de o gustare în plus sau de un supliment de proteine.
Sportivii de performanță au nevoie de suport nutrițional sub formă de alimente naturale și uneori suplimente pentru a susține efortul fizic intens și frecvent al acestora.
„Chiar dacă nutriția este văzută ca un trend și, de multe ori, o afacere, nevoia cronică de educație nutrițională în România este evidentă în starea de sănatate a populației. Nevoia de educație nutrițională este prezentă în rândul tuturor categoriilor de populație, de la copii, la adulții cu obezitate, dar și în rândul sportivilor amatori și profesioniști. În nenumărate cazuri, sportivii amatori au impresia că pot mânca precum un sportiv de perfomanță, iar sportivii de performanță au nevoie de sfaturi bazate pe dovezi științifice care să-i ajute să atingă înalta performanță. Acest workshop online cotinuă seria noastră de activități care au ca scop educarea publicului larg și a sportivilor”, spune dr. Alin Popescu, medic sportiv, autor și manager medical al Federației Române de Rugby.
În calitate de specialiști în domeniul sănătății, medicul sportiv Alin Popescu și nutriționistul Nicoleta Tupiță, au lansat platforma online Și eu ce mai mănânc? pentru a educa publicul larg în privința adoptării unei alimentații sănătoase. Publicarea cărții „Nutriția sportivilor amatori și profesioniști” în 2020, reprezintă un alt pas spre educarea acelei părți din populație care este angrenată în sportul de performanță sau practică sport la nivel amator.
„Consider că educația nutrițională poate salva vieți și crește campioni. Din experiența mea cu sportivii de performanță, pot spune că în România avem mare nevoie de specialiști în nutriție care să ghideze sportivii spre cele mai bune alegeri nutriționale și să-i ajute să performeze la nivel înalt. Pe latura opusă se află persoanele care fac sport pentru a fi mai sănătoși sau a arăta mai bine. Sportivii amatori sunt bine documentați, dar nu fac ușor diferența dintre necesarul lor nutrițional prin comparație cu al unui sportiv de performanță care are antrenamente timp de 4 ore pe zi. De exemplu, necesarul de proteine al unui sportiv de performanță poate ajunge până la 2g/kg corp, dar cel al unui sportiv amator va rămâne la aproximativ 1g/kg corp pe zi. Principiul ar trebui să fie: facem sport nu pentru a putea mânca mai mult, ci pentru că organismul nostru este însetat de mișcare.”, spune Nicoleta Tupiță, nutriționist-dietetician și autor al cărții „Nutriția sportivilor amatori și profesioniști”.
Conform unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății, în România, doar 30% dintre adulți și 23% dintre copii fac suficientă activitate fizică. Sedentarismul este unul dintre factorii de risc ai bolilor cronice de metabolism, boli care sunt responsabile de mai mult de 90% dintre decesele înregistrate anual în România.
Joi, 8 octombrie, autorii cărții „Nutriția sportivilor amatori și profesioniști”, Dr. Alin Popescu și nutriționist-dietetician Nicoleta Tupiță vor demonta mituri și vor argumenta diferențele dintre nutriția pentru sportivii amatori și cea a sportivilor de performanță, într-un workshop transmis online pe pagina de Facebook „Și eu ce mai mănânc?”.
www.facebook.com/sieucemaimananc.
