Închiderea școlilor din cauza pandemiei de COVID-19 a întrerupt educația pentru 1,6 miliarde de copii și a expus fetele unor riscuri crescute: exploatarea, căsătoriile timpurii și sarcinile adolescentine. Numai în 2019, 7.977 de minore (17 ani inclusiv) au devenit mame în România, 700 dintre ele aducând pe lume un copil înainte de a împlini 15 ani. Mai mult, 1.330 de fete minore aveau mai mult de un copil înainte de vârsta de 18 ani, 24 dintre ele, înainte de a împlini chiar 15 ani.
Studiul realizat de Salvați Copiii România în anul 2020 arată că 30% dintre mamele minore au mai mult de un copil, ceea ce le pune în situații de vulnerabilitate socială: neparticiparea școlară și abandonul școlar, serviciile medicale precare, expunerea la agresiune și exploatare.
Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România a avertizat asupra agravării acestor riscuri în contextual pandemiei:”Participarea școlară redusă pentru fetele din comunități vulnerabile, unde nu au tablete și conexiune la internet, precum și accesul limitat la servicii medicale și sociale în perioada pandemiei de COVID-19 au consecințe dramatice asupra siguranței sociale a fetelor. Fenomenul mamelor minore, o problemă structurală a României, va fi agravat pe acest fond de criză socială, când tocmai cei mai vulnerabili trebuie protejați”.
La nivel global, se estimează o creștere cu 500.000 a numărului de fete care riscă să fie forțate să se căsătorească și se preconizează că un milion în plus vor rămâne însărcinate în 2020, ca urmare a impactului economic al pandemiei de COVID-19, arată o nouă analiză internațională a Save the Children – o creștere anuală de patru, respectiv trei procente.
Creșterea se adaugă estimărilor anterioare cu privire la căsătoriiile cu minori, care anticipau deja că 12 milioane de fete vor fi obligate să se căsătorească anul acesta.
Chiar dacă aceasta este o estimare moderată, ea marchează o creștere semnificativă a ratei căsătoriilor infantile, urmată de o creștere așteptată a sarcinilor adolescentine și a abandonului școlar. Creșterea urmează să inverseze 25 de ani de progres în domeniu, ani în care s-a văzut scăderea ratei căsătoriilor cu minori.
Până la 2,5 milioane de fete în plus se așteaptă să fie forțate să se căsătorească în următorii cinci ani. Împreună cu cele 58,4 milioane de căsătorii cu minori care au loc în medie la fiecare cinci ani, aceasta duce la o cifră sumbră de 61 milioane de căsătorii forțate până în 2025 *.
Fetele din Asia de Sud sunt afectate în mod disproporționat de riscul creșterii căsătoriilor cu minori în acest an (191.000), urmate de Africa de Vest și Centrală (90.000) și America Latină și Caraibe (73.400). Se așteaptă ca această practică să crească și în Asia de Est și Pacific (61.000), Europa și Asia Centrală (37.200), Orientul Mijlociu și Africa de Nord (14.400).
Riscul de sarcină adolescentină în 2020 este cel mai mare pentru fetele din Africa de Est și de Sud (282.000), urmate de Africa de Vest și Centrală (260.000) și de America Latină și Caraibe (181.000).
În noul său raport “Situația Fetelor la nivel Global în 2020: COVID-19 și progresul în pericol”, Salvați Copiii a analizat impactul COVID-19 asupra egalității de gen, dezvăluind efectele sale devastatoare.
„Pandemia înseamnă că mai multe familii sunt împinse spre sărăcie, forțând astfel multe fete să lucreze pentru a-și întreține familiile, să rămână fără alimente, să devină principalii îngrijitori pentru membrii bolnavi ai familiei și să renunțe la școală – și au cu mult mai puține șanse decât băieții să scape de această situație”, a spus Inger Ashing, CEO al Save the Children International.
„Un risc din ce în ce mai mare de violență și exploatare sexuală, combinat cu creșterea insecurității alimentare și a celei economice – în special în situații de urgență umanitară – înseamnă, de asemenea, că mulți părinți simt că au puțină alternative decât să-și forțeze fetele să se căsătorească cu bărbați adeseori mult mai în vârstă. Aceste căsătorii încalcă drepturile fetelor și le lasă un risc crescut de depresie, de a fi victime ale violenței pe tot parcursul vieții, de dizabilități și chiar de moarte – inclusiv legate de nașteri, având în vedere că trupurile lor, pur și simplu, nu sunt pregătite să dea naștere.”
Raportul mai arată că:
• 78,6 milioane de căsătorii cu minori au fost prevenite în ultimii 25 de ani, însă, chiar și înainte de coronavirus, progresele pentru a pune capăt acestei practici au încetinit.
• Deși datele sunt limitate, fetele afectate de crizele umanitare – cum ar fi războaie, inundații, secete, cutremure sau epidemii – se confruntă cu cele mai mari riscuri ale căsătoriei infantile. Nouă dintre cele zece țări cu cele mai mari rate de căsătorie infantilă sunt state cu astfel de probleme.
• Închiderea școlii din cauza COVID-19 a întrerupt educația pentru 1,6 miliarde de copii, iar experiența din timpul epidemiei de Ebola ne sugerează că multe fete nu se vor întoarce niciodată la școală, din cauza presiunii crescânde la locul de muncă, a riscului căsătoriei copiilor, a interdicțiilor asupra fetelor gravide care frecventează școala și vor pierde contactul cu educația. Riscurile sunt mari, mai ales pentru pentru fetele fără opțiuni de învățare la distanță.
• Violența de gen a fost o pandemie apărută cu mult înainte de apariția COVID-19, estimându-se că una din 10 fete la nivel global a fost victimă a violului sau altor violențe sexuale din partea unui actual sau fost iubit sau soț. Coronavirusul a dus acum la o creștere a numărului de cazuri rapoarte de violență bazată pe gen în întreaga lume.
• ONU se așteaptă la două milioane de cazuri suplimentare de mutilare genitală feminină (MGF) în următorii 10 ani, ca urmare a pandemiei, situație care afectează mai ales fetele cu vârste sub 14 ani.
Studiu de caz
Sunita*, 16 ani, din statul indian Bihar, a fost forțată să se căsătorească și să părăsească școala la vârsta de 12 ani. Acum, luptă împotriva căsătoriilor cu minori în satul ei, participând la evenimente comunitare pentru a sensibiliza oamenii în favoarea drepturile fetelor.
Ea spune: “Mi s-a spus că ne vizitează niște unele rude. Atunci am aflat că mariajul meu fusese aranjat. M-am simțit cu adevărat groaznic, pentru că eram încă foarte tânără și mergeam la școală cu prietenii mei. Toate visele mele au fost spulberate în acel moment.
Mesajul meu către toate fetele de vârsta mea ar fi să se căsătorească mult mai târziu și să facă tot ce este nevoie, pentru a-și îndeplini visele”.
Doamna Ashing adaugă: „Fără îndoială, pandemia a adâncit inegalitățile de gen existente și riscă să inverseze progresele câștigate cu greu în ultimele decenii. Nu putem și nu trebuie să lăsăm lucrurile să alunece și mai mult pe această spirală.
„Este timpul ca liderii mondiali să-și unească forțele pentru a proteja o întreagă generație de fete, astfel încât acestea să nu-și rateze oportunitățile de a-și schimba viața, la care sunt la fel de îndreptățite ca băieții, incluzând aici educația. Fetele trebuie să aibă un loc la orice masă la care se iau decizii care implică drepturile lor, astfel încât să-și poată desena singure viitorul pe care îl aleg. ”
Salvați Copiii desfășoară programe și derulează campanii de preîntâmpinare a riscului tot mai mare de violență bazată pe gen împotriva fetelor, inclusiv căsătoriile cu minori, susținând, în același timp, drepturile fetelor la educație, sănătate și susținere, astfel încât acestea să poată participa la luarea deciziilor de la nivelul comunității până la nivel global.
În timp ce liderii mondiali se pregătesc să se întâlnească astăzi la Adunarea Generală a ONU de la New York, pentru a-și lua angajamente de a accelera progresul în domeniul egalității de gen, la cea de-a 25-a aniversare a Conferinței privind femeile de la Beijing – care, în 1995, a determinat toate guvernele să se angajeze la o „Platformă pentru Acțiune” în vederea asigurării șanselor egale pentru femei și fete – Salvați Copiii le adresează un apel pentru:
1. A face auzite vocile fetelor, susținându-le dreptul la o participare sigură și semnificativă la toate procesele de luare a deciziilor publice în contextul măsurilor de răspuns la COVID-19, a măsurilor de revenire după pandemie și a tuturor celor ce urmează. Aceasta implică acordarea unui rol central fetelor adolescente în centrul proceselor de luare a deciziilor și de urmărire a proceselor din cadrul programelor Beijing + 25 și Egalitatea Generațiilor.
2. Acțiuni pentru a aborda riscurile imediate și pe cele continue ale violenței bazate pe gen: recunoașterea faptului că lucrătorii din domeniul protecției copilului și cei care înfruntă violența bazată pe gen oferă „servicii esențiale”; consolidarea sistemelor de protecție; acțiuni în vederea implementării apelului lansat de Secretarul General al ONU de încetare a violențelor domestice; continuarea implementării de programe inovatoare care tratează cauzele profunde ale violenței bazate pe gen.
3. Încetarea practicii căsătoriilor cu minori și sprijinirea fetelor care au fost deja căsătorite forțat pentru a-și proteja drepturile – prin reforme legislative, planuri naționale de acțiune acoperind diverse sectoare precum sănătatea, educația etc. și prin colaborarea cu comunitățile, pentru a obține sprijin în vederea schimbării tradițiilor locale dăunătoare, care cauzează violență de gen, inclusiv căsătoriile cu minori.
4. A investi acum în domeniul protecției tinerelor fete – investiții noi, nu reambalate, pentru a preveni cele mai grave efecte ale COVID-19 asupra situației fetelor și pentru a permite progresul și schimbarea durabilă.
5. A nu lăsa în urmă nicio fată, a îmbunătăți colectarea de date pentru a identifica și a ajuta, în primul rând, fetele care au fost cele mai afectate, în special în context de criză umanitară. Aceasta include date filtrate după sex, grupă de vârstă și dizabilitate; lansarea și dezvoltarea analizelor despre modul în care genul și alte elemente identitare – cum ar fi clasa socială, rasa și dizabilitatea – afectează fetele; crearea de baze de date cu privire la căsătoriile infantile, inclusiv căsătoriile în zone de criză umanitară, este o lacună critică de date esențiale pentru a putea asuma responsabilitatea față de acele fete.
