Cercetătorii suedezi au descoperit că acei copii concepuţi prin fertilizare in vitro (FIV) prezintă au un risc uşor mai mare de deces în prima perioadă a vieţii în comparaţie cu cei concepuţi în mod natural.
Potrivit unui studiu publicat în jurnalul medical Sterility and Fertility, după o analiză care a cuprins peste 7.000 de copii care au murit înainte de a împlini vârsta de un an, oamenii de știință de Institutul Karolinska din Suedia au remarcat că cei care au fost concepuţi prin FIV prezentau un risc de deces cu 45 de procente mai mare în prima parte a vieţii în comparaţie cu ceilalţi.
Cercetătorii au asociat acest risc crescut cu faptul că un număr mai mare de copii concepuţi prin FIV sunt născuţi prematur, dar au subliniat că riscul de deces infantil este redus în ambele grupuri.
“Este important de menţionat că deşi noi, la nivel de grup, putem observa un risc oarecum crescut de mortalitate infantilă după FIV, riscul absolut pentru fiecare individ este foarte mic”, a notat într-un comunicat Kenny Rodriguez-Wallberg, coautoare a studiului şi profesor asociat de oncologie şi patologie la Institutul Karolinska.
Studii anterioare au demonstrat că sarcini induse prin FIV prezintă un risc mai mare de subponderalitate la naştere, naştere prematură şi defecte la naştere.
Pentru acest studiu recent, cercetătorii au selectat doar copii proveniţi din sarcini unice şi au comparat rata de mortalitate între cei concepuţi prin diferite tipuri de tehnici de reproducere asistată cu cei concepuţi în mod natural. Cercetătorii au analizat date de la peste 2,8 milioane de copii născuţi în Suedia de-a lungul unei perioade de 30 de ani – dintre care aproximativ 43.500 au fost rezultatul reproducerii asistate.
În total, 7.236 de copii au murit înainte de împlinirea vârstei de un an şi, dintre aceştia, doar 114 au fost concepuţi folosind tehnici de reproducere asistată. După ajustarea datelor în funcţie de vârsta mamei şi infertilitatea anterioară, cercetătorii au identificat un risc de deces cu 45 de procente mai mare înaintea vârstei de un an în cazul copiilor concepuţi prin FIV în comparaţie cu cei concepuţi în mod natural.
Nivelul riscului a variat în funcţie de tipul de tehnică de reproducere asistată şi de numărul de zile care au trecut de la naştere – iar riscul a scăzut treptat după primele săptămâni de viaţă, au remarcat autorii. Spre exemplu, în prima săptămână de viaţă, copiii concepuţi în urma transferului unui embrion îngheţat aveau un risc de deces de două ori mai mare faţă de cei concepuţi în mod natural. Totuşi, concluzia s-a bazat pe un eşantion redus de copii concepuţi astfel şi, după o săptămână, riscul a scăzut la aproximativ acelaşi nivel ca în cazul celor concepuţi natural. Copiii concepuţi din transferul unui embrion sau folosind injectarea intracitoplasmatică a spermei nu prezentau un risc mai mare de deces faţă de cei concepuţi natural.
Principalele cauze de mortalitate infantilă în rândul copiilor concepuţi prin tehnici de reproducere asistată includ tulburări respiratorii, dezvoltarea incompletă a plămânilor, infecţii şi hemoragie neonatală, afecţiuni asociate adesea cu naşterea prematură.
