Preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, Antonia Pup, afirmă că aşteaptă de la viitorul guvern asumarea unor decizii care să aibă în centrul lor bunăstarea elevilor şi solicită ca, indiferent de culoarea politică a celor care îşi vor asuma guvernarea României atât înainte, cât şi după alegerile parlamentare, educaţia în şcolile româneşti să fie tratată drept “prioritate zero a Guvernului”, potrivit Agerpres.ro.
“La nivel socio-politic, ne aflăm într-o situaţie critică, într-o adevărată criză. Ceea ce ne dorim de la viitoarea guvernare, oricare ar fi componenţa ei, este responsabilitate în ceea ce priveşte relaţia cu sectorul educaţional, conştientizarea faptului că Educaţia este un sistem complex, că fiecare elev este diferit, iar sistemul trebuie să răspundă la nevoile fiecăruia. Nu în ultimul rând, ne aşteptăm la asumarea unor decizii care să aibă în centrul lor bunăstarea beneficiarilor primari ai educaţiei, chit că aceste decizii nu sunt mereu cele mai “aducătoare de voturi”. Indiferent de culoarea politică, ele trebuie gândite, asumate şi aplicate”, a declarat Antonia Pup, potrivit unui comunicat al Consiliului Naţional al Elevilor (CNE).
CNE face apel la decidenţii de la nivel central “să trateze cu responsabilitate educaţia, gândind şi asumându-şi o strategie coerentă, valabilă pe termen mediu şi lung, care să conducă treptat spre configurarea unui sistem de învăţământ incluziv de calitate, în care nevoile şi interesele elevului să primeze”.
“Palierul educaţional a suferit numeroase schimbări de formă de-a lungul timpului, propuse de miniştri aflaţi pe rând în fruntea Ministerului Educaţiei Naţionale, fiecare având o viziune proprie pe care şi-o dorea a fi implementată, fiecare uitând de proiectele şi programele deja în curs de dezvoltare, dând naştere astfel unei instabilităţi şi unei discontinuităţi decizionale, care nu au făcut altceva decât să se răsfrângă asupra actorilor principali ai procesului instructiv-educativ: elevii şi profesorii. Cu toate acestea, privind retrospectiv, sistemul de învăţământ românesc în ansamblu este acelaşi de ani buni: subfinanţat, lipsit de un curriculum adaptat la cerinţele actuale ale elevilor şi ale pieţei muncii, marcat de un grad de incluziune scăzut, care favorizează fenomene precum părăsirea timpurie a şcolii, devenită o realitate crudă pentru ţara noastră, insuficient pentru o formare corespunzătoare a elevilor ca oameni şi viitori cetăţeni responsabili, activi, pregătiţi şi integraţi profesional”, se afirmă în comunicat.
CNE solicită ca, indiferent de culoarea politică a celor care îşi vor asuma guvernarea României atât înainte, cât şi după alegerile parlamentare, “educaţia în şcolile româneşti să fie tratată drept prioritate zero a Guvernului şi în practică, nu doar la nivel declarativ, pornind de la premisa că o ţară privată de o educaţie calitativă este o ţară privată de dreptul la dezvoltare”.
Consiliul atrage atenţia asupra importanţei consultării directe a beneficiarilor primari ai măsurilor propuse spre adoptare: elevii. “Fără un dialog constant între guvernanţi şi reprezentanţii elevilor, riscăm să fim din nou martorii unor decizii care, în loc să sprijine parcursul educaţional al acestora, îl îngreunează”, accentuează CNE.
În privinţa măsurii vehiculate în spaţiul public, privind comasarea celor trei ministere: Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Cercetării şi Inovării şi Ministerul Tineretului şi Sportului, prin reunirea a trei portofolii distincte, CNE subliniază că, “în cazul implementării acestei propuneri, este imperios să se acorde o atenţie sporită fiecărui domeniu în parte, fără a fi afectată independenţa sau eficienţa gestionării lor”, educaţia fiind “un portofoliu complex care prezintă probleme a căror rezolvare nu permite amânare”.
