Ziua mondială a povestitului (World Storytelling Day) este marcată anual în martie, la echinocţiul de primăvară (20 martie şi săptămâna următoare) cu scopul de a oferi posibilitatea cât mai multor persoane să asculte şi să spună poveşti sau povestiri în cât mai multe limbi şi în cât mai multe locuri, precum şi de a promova povestitul oral în întreaga lume, potrivit site-ului http://www.globalstorytellingday.org.
Printr-o convenţie între povestitorii din întreaga lume, în fiecare an este aleasă o temă, în jurul căreia sunt organizate manifestări culturale pe parcursul a mai multe zile, în ambele emisfere începând din ziua echinocţiului. În cadrul reuniunilor, participanţii îşi împărtăşesc reciproc experienţele trăite personal, pentru a învăţa unii de la alţii, pentru a fi folosite ca sursă de inspiraţie, dar şi pentru a stabili prietenii şi contacte noi, scrie storytellingday.net.
Originile marcării unei zile a povestitului se regăsesc în Suedia, când încă din 1991 se celebra, la 20 martie, “Alla berättares dag” (“Ziua tuturor poveştilor”). Până în 1997, şi în ţările din America de Sud se celebra, la 20 martie, Ziua Naţională a Povestitorilor.
În preajma anului 2001, s-au pus bazele reţelei scandinave electronice de povestit Ratatosk. Până în 2003, fenomenul s-a răspândit rapid în Norvegia, Danemarca, Finlanda şi Estonia, fiind preluată rapid şi de Canada şi alte state, iar în 2004 a devenit Ziua mondială a povestitului.
Din 2004, tema acestei zile a fost foarte diversă – Păsări (2004), Poduri (2005), Luna (2006), Rătăcitor (2007), Vise (2008), Vecini (2009), Lumină şi umbră (2010), Apă (2011), Copaci (2012), Noroc şi soartă (2013), Monştri şi dragoni (2014), Dorinţe (2015), Femei puternice (2016), Transformare (2017), Nebuni înţelepţi (2018). Tema pentru 2019 este “Mituri, legende, povestiri”, precizează site-ul www.globalstorytellingday.org.
În România, Ziua mondială dedicată povestirii este marcată anual prin lansări de carte, întâlniri cu scriitori şi cu actori la care participă publicul larg.
