„Este necesar ca sistemul de învățământ românesc să fie unul dinamic. Trebuie să ne adaptăm permanent noilor tehnologii și să valorificăm toate avantajele oferite de acestea, pentru creșterea performanței procesului instructiv-educativ”, aceasta este premisa de la care au pornit prezentările și dezbaterile susținute în conferința „Educație deschisă pentru viitor: provocări în era digitală”. Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” – CRED de Ministerul Educației Naționale, beneficiar al proiectului, și de Institutul de Științe ale Educației, partener strategic în proiect, anunta Ministerul Educației.
Discuțiile s-au desfășurat marți, 5 martie 2019, sub egida Open Education Week, eveniment global care urmărește să implice cât mai mulți reprezentanți ai mediului educațional într-o comunitate care să împărtășească resurse deschise. Au participat reprezentanți ai Ministerului Educației Naționale, Casei Corpului Didactic București și Inspectoratului Școlar al Municipiului București, reprezentanți ai școlilor din București, dar și ai organizațiilor nonguvernamentale și ai companiilor private active în sectorul educației.
În deschiderea conferinței, ministrul Educației Naționale, Ecaterina Andronescu, a subliniat eficiența utilizării resurselor educaționale în actul de predare-învățare pentru optimizarea modului de prezentare a lecțiilor. Totodată, oficialul a mai precizat că se impune ca noua Lege a Educației Naționale, aflată în curs de elaborare, să cuprindă cât mai multe prevederi concrete în vederea dezvoltării competențelor, aptitudinilor și atitudinilor relevante în contextul transformării digitale.
Managerul proiectului „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” – CRED, Merima Petrovici, a declarat în acest context: „Calitatea actului educațional ne preocupă în permanență și nu este deloc întâmplător faptul că activitățile proiectului CRED sunt atât de complexe, vizând elaborarea de politici educaționale, dar și formarea cadrelor didactice, implicând, deopotrivă, factorul de cercetare/analiză și pe cel de pilotare la clasă. Actul educațional, redefinit ținând cont de nevoile și tendințele actuale, urmează să fie astfel unul care pregătește viitoarele generații pentru o lume în continuă schimbare”.
La rândul său, Ciprian Fartușnic, coordonator al proiectului CRED, din partea Institutului de Științe ale Educației, a afirmat: „Proiectul CRED oferă o oportunitate semnificativă în înțelegerea implicațiilor promovării unui curriculum centrat în mod real pe competențe-cheie, aptitudini și atitudini. În profilul de formare, competența digitală nu poate lipsi, însă aceasta nu se dezvolta izolat și nu este apanajul unei singure discipline. Prin valorificarea resurselor digitale deschise și a instrumentelor, metodelor și strategiilor didactice, fiecare profesor poate contribui la dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor săi, nu doar profesorii care predau în prezent Informatică și TIC. Profesorii trebuie să faciliteze învățarea dincolo de exemplul standard sau de manual și să transfere predarea disciplinei într-un set de contexte, concepte și metodologii care îl sprijină în mod autentic pe elev să-și formeze aceste competențe, aptitudini, abilități și atitudini”.
În baza prezentărilor susținute de reprezentanții Institutului de Științe ale Educației și de cadre didactice care folosesc tehnologia și resursele digitale în actul de predare, precum și din dezbaterile care au urmat acestor prezentări, s-au desprins mai multe concluzii. Dintre acestea, enumerăm:
Tehnologia digitală este o componentă importantă a vieții de zi cu zi. Prin interacțiunile pe care le au cu aceasta, elevii au dobândit, în mod informal, calitatea de experți naivi în utilizarea tehnologiei. Este rolul profesioniștilor în educație să-i aducă la nivelul de experți digitali.
Resursele educaționale deschise sunt o componentă cheie a educației contemporane. Acestea vin cu o serie de beneficii (costuri reduse, flexibilitate, accesibilitate, oferirea de recunoaștere pentru munca depusă etc.), dar și cu o serie de cerințe fără de care potențialul lor nu este activat la maximum. Cheia în accesarea acestui potențial este formarea cadrelor didactice, iar proiectul CRED are o componentă semnificativă în această zonă.
La nivel european, au fost create instrumente care pot facilita integrarea tehnologiei digitale în procesul educațional, cum ar fi: cadrul competențelor digitale ale DigCompEdu sau al instrumentului de autoevaluare SELFIE – pentru autoreflecție și autoevaluare; rețeaua eTwinning – pentru facilitarea comunicării și organizării de proiecte comune; EU Code week – pentru exersarea abilităților de programare.
Competențele digitale nu se dobândesc doar la ora de TIC. Acestea sunt transversale și trebuie să fie responsabilitatea întregului corp didactic să le dezvolte la elevi și să le ofere cadre în care să fie aplicate.
Ca să se dezvolte și să-și atingă obiectivele, educația digitală și resursele educaționale deschise au nevoie de susținerea unor comunități de practică. Rolul liderilor din fiecare școală este de a facilita crearea de astfel de comunități.
Cum să procedăm pentru a valorifica achizițiile digitale pe care copiii din ziua de azi le au, chiar înainte de a trece pentru prima oară pragul școlii? Ce putem face noi, ființe umane, grație tehnologiei? Actul educațional – între programare și gândire creativă. Iată tot atâtea teme de reflecție care s-au ridicat în cadrul evenimentului, creând astfel premisele organizării unei viitoare întâlniri, pe teme de resurse (educaționale) deschise, și nu numai.
