Ministrul Educaţiei Naţionale, Ecaterina Andronescu, a declarat marţi că nu este adepta măsurii de interzicere a telefonului mobil în şcoli, considerând că acesta a devenit un instrument de lucru.
“Să interzici ceva nu înseamnă întotdeauna că ai şi rezolvat o problemă, de aceea nu sunt adepta acestor măsuri radicale, cu atât mai mult cu cât telefonul a devenit un instrument de lucru, să învăţăm să-l folosim ca atare! Eu predau la Politehnică şi cu unul dintre cursanţii mei am trăit următoarea întâmplare (…). Un student era cu ochii în telefon. Am trecut o dată, nu i-am făcut observaţie. Am trecut a doua oară, nu i-am făcut observaţie, a treia oară l-am întrebat: ‘N-ai mai terminat de scris mesajul?’ Răspunsul a fost: ‘Urmăresc cursul’. Noi le dăm studenţilor cursul în format electronic. El avea cursul pe telefon, mi-am cerut scuze”, a spus Andronescu, cu prilejul participării la lansarea unui studiu realizat de “Salvaţi Copiii” pe tema utilizării internetului de către copii.
Întrebată ce ar trebui să facă profesorii în cazul elevilor care nu sunt atenţi la oră din cauza telefonului mobil, ministrul a răspuns: “Eu cred că profesorul e cel care gestionează subiectul acesta, nu trebuie să-i spună ministrul ce să facă, profesorul e cel care manageriază clasa în ora pe care o predă şi are toate drepturile şi toată pregătirea să facă acest lucru sau ar trebui să o aibă (…) să gestioneze în mod corespunzător. Adică, eu, ca profesor, am autoritatea orei pe care o predau şi ştiu ce am de făcut în timpul orei, nu trebuie să-i sfătuiesc eu ce sa facă, nu sunt şcolile identice, nu sunt clasele identice, nu sunt copiii identici, adaptarea metodelor pedagogice la ceea ce reprezintă clasa respectivă e calea pe care profesorul trebuie să managerieze ora”, a afirmat Andronescu.
Chestionată despre colegiile din Braşov care au impus anumite reguli privind media elevilor, Andronescu a spus că Regulamentul de funcţionare pentru unitatea şcolară se aplică, local, în fiecare unitate şi că acesta nu poate să exceadă, prin prevederile prin care le are, acte normative cu putere de reglementare mai mare, cum ar fi ordinele de ministru prin care se aprobă metodologii, regulamentul naţional sau legi.
