În miez de vară, în preajma Sânzienelor, peste 40 de colecționari din toată țara vin la Târgul de antichități de la Muzeul Național al Țăranului Român, cu lucruri frumoase, nelipsite înainte vreme din gospodăria țărănească sau de la oraș.
Între 22 și 24 iunie 2018, de la orele 10 dimineața și până la 6 seara, puteți admira și târgui fel de fel de obiecte vechi: piese de costum țărănesc, țesături de interior (covoare, ștergare, fețe de pernă și fețe de masă), icoane pe lemn și pe sticlă, cruci, pristolnice, podoabe, mobilier crestat, pictat – lăzi de zestre, mese, scaune, blidare, lingurare, dulapuri, ceramică, donițe, vase din lemn, putinei, căuce, furci și roți de tors, fuse, vârtelnițe, felinare, ceasuri, candelabre, piulițe și râșnițe de alamă, dar și publicații socio-etnografice din perioada interbelică, bancnote vechi, timbre cu subiecte etnografice…
De asemenea, publicul va fi îmbiat cu prăjituri, cozonaci și miere. Nu vor lipsi nici plantele de leac.
De Sânziene, duminică, 24 iunie, sunteti asteptati, cu mic, cu mare, să împletiți coronițe din levănțică și flori de câmp.
Veniți, vedeți, căutați, cumpărați !
Târg (o)rânduit de Muzeul Național al Țăranului Român
Preț bilet: 4 lei, 2 lei (elevi, studenți, pensionari).
24 iunie: Sfântul Ion de Vară; Sânzienele (Drăgaica)
De obicei, Biserica sărbătorește ziua morților sfinților, adică ziua nașterii lor pentru viață veșnică. Uneori însă e sărbătorită și ziua de naștere a sfântului. Este cazul Sfântului Ioan Botezătorul, cel numit în cărțile religioase „Luceafărul” pentru felul în care pregătește nașterea „Soarelui”, Iisus Hristos.
Sânzienele sunt niște zâne bune care zboară noaptea prin văzduh. Mai ales în noaptea dinspre sărbătoarea lor, sunt foarte generoase: dau noroc pentru holde, pentru sănătate. Devin rele numai dacă le supără oamenii.
De Sânziene, fetele culeg florile albe sau galbene numite sânziene și își împletesc din ele cununi și cingători.
Cingătorile sunt purtate peste zi, iar seara sunt puse la uscat pentru leacuri și cosmetice. Cununile se pun pe casă, fiecare membru al familiei are cununa lui. După felul în care se usucă, sunt luate de vânt sau cad, cununile vestesc cine va avea noroc peste an, cine se va căsători, cine va muri.
De Sânziene se strâng plante de leac. Până la Rusalii plantele nu erau bune, erau ciupite de Iele. Acum se culeg pentru tot felul de boli, tot felul de vrăji. În această noapte găsești mai ușor iarba fiarelor care descuie lacăte. Sunt mai multe procedee. Unul dintre ele este așa: iei un lacăt, îl legi cu o sfoară și îl târâi după tine prin iarbă, noaptea în câmp. Când auzi că s-a desfăcut, înseamnă că lacătul a dat peste iarba fiarelor.
De Sânziene este interzis să te scalzi.
În alte locuri din țară, sărbătoarea se numește Drăgaică. Câteva fete frumoase se fac Drăgăici. Una dintre ele se îmbracă în mireasă. Ea are puteri deosebite, dă bob grâului, miros florilor… După ce a fost Mireasă-Drăgaică, fata nu se poate căsători timp de trei ani. De trei ani are nevoie să se curețe de forțele luminoase cu care s-a impregnat într-o singură zi!
Irina Nicolau – Ghidul sărbătorilor românești (Humanitas, 1998)
