Sarcina în adolescență și căsătoria timpurie sunt cauze majore ale vulnerabilizării fetelor, care își pierd, astfel, dreptul la copilărie. Prin comparație cu alte state ale lumii, România înregistrează o situație îngrijorătoare la acești doi indicatori de protecție a fetelor: 6,7% dintre adolescentele cu vârsta între 15 și 19 ani se căsătoresc, iar 34 de fete din 1.000 devin mame. Salvați Copiii România solicită autorităților decidente implementarea unor programe ample care să asigure accesul la educație sexuală și consiliere privind sănătatea reproductivă pentru adolescentele din întreaga țară.
Potrivit recentelor rapoarte de cercetare ale Salvați Copiii1 și ale Băncii Mondiale, în lume, în fiecare zi, peste 20.000 de fete sub vârsta minimă permisă de legislația națională se căsătoresc, iar 44.000 de fete între 15 și 19 ani devin mame. Miercuri, de Ziua Internațională a Fetelor, Organizația Salvați Copiii România trage un semnal de alarmă asupra consecințelor grave, pe termen lung, pe care sarcina și căsătoria timpurii le au asupra fetelor. La nivel global, complicațiile cauzate de sarcină și de naștere reprezintă a doua cauză principală de deces pentru fetele adolescente cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani.
IMPACTUL DEVASTATOR AL CĂSĂTORIILOR TIMPURII
Căsătoria timpurie are consecințe devastatoare pentru viața unei fete, a cărei copilărie se termină mult prea curând, prin intrarea forțată în perioada de maturitate și maternitate, înainte de a fi pregătită din punct de vedere fizic și mental, și prin privarea de dreptul la educație și dezvoltare personală.
La nivel global, aproximativ 7,5 milioane de fete sunt căsătorite ilegal în fiecare an. În plus, aproape 100 de milioane de fete minore nu sunt protejate împotriva căsătoriei, conform legilor din țările lor. Un număr tot mai mare de țări ridică vârsta legală a căsătoriei sau elimină excepțiile prevăzute de lege care permit căsătoria timpurie cu consimțământul părinților sau acordul instanței.
În România, vârsta matrimonială se dobândește, potrivit Codului Civil, la împlinirea a 18 ani. Însă, pentru motive temeinice, copilul care a împlinit vârsta de 16 ani se poate căsători în temeiul unui aviz medical, cu încuviinţarea părinţilor sau tutorilor săi şi cu autorizarea instanţei judecătorești.Căsătoria copiilor sub 16 ani este strict interzisă.
Deși practica judecătorească permite căsătoria minorilor doar în situații excepționale, România nu a ieșit din zona de risc. Astfel, 6,7% dintre adolescentele cu vârsta între 15 și 19 ani s-au căsătorit. Doar Moldova (9,9%), Rusia (7,5%), Ucraina (6,4%), Albania (6,5), Belarus (7,5%) și Bulgaria (8,4%) înregistrează valori apropiate. Media europeană este de aproximativ 2%. Paradoxal, țări din alte zone ale lumii confruntate cu multiple probleme economice și politice înregistrează valori sub cea a României: Ghana (6,4%), Iordania (5,9%), Kazakhstan (4,6%), Mongolia (5,3%), Namibia (5,4%), Swaziland (4,3%) și Brazilia (3,9%).
„Când o fată se căsătorește la o vârstă fragedă, și uneori vorbim despre 15, 16 ani, rolul ei ca soție și mamă devine prioritar. Este mult mai probabil să părăsească școala și este vulnerabilă în fața abuzurilor abuzurilor. De altfel, lipsa protecției împotriva abuzurilor sexuale și precaritatea educației sexuale au condus la o creștere a numărului de copii cu copii, la un nivel caracteristic mai degrabă continentului african decât celui european.” a declarat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.
COPIII CU COPII – RISCURILE SARCINII ÎN ADOLESCENȚĂ
Anual, 17 milioane de fete dau naștere unui copil, fiind forțate să își asume responsabilități de adulți și punându-și în pericol sănătatea, educația și perspectivele economice. Sarcina la o vârstă fragedă, când corpul unei fete nu este suficient de matur din punct de vedere fizic pentru a putea naște fără complicații, duce adesea la consecințe devastatoare. Complicațiile cauzate de sarcină și de naștere reprezintă a doua cauză principală de deces pentru fetele adolescente cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani la nivel global.
Efect al lipsei accesului la îngrijiri și educație pentru sănătatea sexuală și a reproducerii, rata nașterilor în rândul adolescentelor între 15 și 19 ani din România este îngrijorătoare, înregistrând 34 de nașteri la 1.000 de adolescente. În Europa, doar două state prezintă o situație relativ mai gravă: Bulgaria și Georgia, cu valorile de 36,8, respectiv 38,3 nașteri. Este un semnal de alarmă faptul că România se confruntă cu un număr mai mare de nașteri în adolescență decât state precum Rwanda (25,6), Trinidad Tabago (30,8), Emiratele Arabe Unite(30,1), Uzbekistan (17,6), Albania (21,8), Bahamas (28,7), Botswana (31), Burundi (27,9), Djibouti (21), India (23,3) și Mauritius (28,3).
În plus, datele Eurostat (2015) arată că, în Uniunea Europeană, România înregistrează cel mai mare număr de nașteri cu mame între 10 și 17 ani (9.282 de nașteri, adică 4,7% din totalul nașterilor din 2015, din care 676 erau minore între 10 și 14 ani). Această situație a determinat Comitetul ONU pentru Drepturile Economice, Sociale și Culturale și Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului3să atragă atenția Guvernului României, prin intermediul rapoartele lor periodice, că a devenit urgentă adoptarea unei strategii naționale pentru a asigura accesul la educație sexuală și consiliere privind sănătatea reproductivă pentru tinerele și adolescentele din țară.
Analizele efectuate de Salvați Copiii și Banca Mondială fac apel la acțiuni urgente de stopare a căsătoriilor timpurii la nivel național și internațional. Obiectivul tuturor țărilor lumii este fixarea vârstei legale pentru căsătoria la cel puțin 18 ani și eliminarea excepțiilor. Guvernele lumii, inclusiv cel al României, ar trebui să dezvolte și să implementeze reformele juridice necesare, iar ca parte a asigurării unei asistențe medicale adecvate și de calitate, planurile guvernamentale și sistemele naționale de sănătate ar trebui să prevadă un acces direct al copiilor la informații și servicii de sănătate sexuală de bună calitate
