Un loc special într-o alimentaţia echilibrată a copilului îl ocupă carnea. Acest aliment furnizează proteine cu o înaltă valoare biologică şi o sursă excelentă de fier, spun specialistii. Chiar daca aparatul gastrointestinal al copilului devine capabil să digere alimente solide pe masura ce creste, este indispensabil ca în primii ani de viaţă aceste alimente să îi fie date într-o formă uşor de digerat. Carnea trebuie să fie slabă şi moale.
După vârsta de 5-6 luni, copilul întră într-o fază de creştere caracterizată prin noi exigenţe nutritive. Greutatea se dubleaza si are nevoie de un aport de energie mai mare şi de alimente care să acopere necesarul zilnic de proteine şi fier.
Medicii recomanda ca, în perioadele de creştere, copiii să primească un aport zilnic de proteine de 2 g la kg/corp, deoarece in caz contrar organismul reactioneaza si consuma din proteinele ţesuturilor. Lipsa proteinelor din alimentaţie poate duce la întârziere în dezvoltarea fizică, pierdere a poftei de mâncare, ameţeli, oboseală, anemie, greţuri, diaree, căderea părului, piele uscată, unghii fragile etc.
Pe de alta parte, medicii atrag atentia ca nici surplusul de proteine nu este indicat, deoarece acest lucru poate duce la supraîncărcarea organismului cu produse ale metabolismului proteic, respectiv cu afectarea ficatului şi a rinichilor.
În primele faze ale diversificării, carnea aceasta trebuie introdusa treptat in alimentatia copilului şi pasată împreună cu piureurile de legume pentru a-i fi uşor micutului sa manance să mănânce. Pe masura ce creste, copilul trebuie să înveţe să mestece şi se trece treptat de la pasat la tăierea în bucăţele mici.
Perişoarele din carne de vită, ficatul de pui sau peştele proaspat, fiert sau fript se pot da copilului începând cu vârsta de 8-10 luni. Produsele din carne de porc, gâsca şi raţă este bine să fie introduse în alimentaţia copilului cât mai târziu, în jurul vârstei de doi ani jumătate, iar carnea de vânat, deşi săracă în grăsimi şi bogată în proteine, nu este indicată, fiind greu digerabilă.
Cea mai săracă în grăsimi este carnea de vită şi viţel (6-8%), iar cea mai grasă este carnea de porc (30%).
Ca şi în cazul celorlalte alimente, şi în privinţa cărnii trebuie respectate o serie de norme de igienă şi o serie de reguli privind prepararea, în aşa fel încât aceasta să nu pună în pericol sănătatea.
