Pe 7 decembrie, Biserica Ortodoxa o praznuieste pe Sfanta Mucenita Filofteia, o sfanta de numai 12 ani.
În fiecare an, în ziua de prăznuire, pe 7 decembrie, moaştele Muceniţei sunt aşezate într-un pavilion special, amenajat în faţa bisericii Mănăstirii Curtea de Argeş, iar credincioşii veniţi din toată ţara au posibilitatea să se închine şi s-o cinstească pe Muceniţa Filofteia.
Sfanta Filofteia a trait in sec. al XIII-lea, in sudul Dunarii, insa nu se stie cu exactitate daca provenea din neam de romani sau de bulgari. Numele Filofteia este de origine greaca si inseamna “iubitoare de Dumnezeu”. Sfanta Mucenita Filofteia pentru ca a dovedit mila fata de oamenii sarmani, a fost omorata de tatal sau, la varsta de numai 12 ani. In anul 1950, Sinodul BOR a decis generalizarea cultului Sfintei Filofteia
Sfanta Filofteia este considerată ocrotitoarea copiilor, a tinerilor şi a fetelor, pe care le ajută să se căsătorească şi să aibă o viaţă liniştită.
În tradiţia populară, Sfânta Filofteia este o soră îndepărtată a Sfântului Ilie. Astfel, ea mai este numită şi “aducătoarea de ploi”. Istoria consemnează mai multe procesiuni cu moaştele Sfintei pe timp de secetă, iar tradiţia spune că prin mijlocirea ei în faţa lui Dumnezeu a plouat, iar roadele au fost bogate.
În ziua praznicului, nu se folosesc obiecte ascuţite în gospodărie, iar pâinea se rupe cu mâna la masă.
Pentru cei care au murit în urma unei întâmplări ciudate, familia trebuie să se roage la icoana Muceniţei şi vor afla din ce cauză a murit acea persoană.
În această zi, se împarte copiilor săraci hrană caldă, iar în acea gospodărie copiii vor fi ocrotiţi de boli şi de întâmplări dramatice.
Tinerele care vor să se căsătorească trebuie să ceară ajutorul Muceniţei Filofteia. Sunt de mare ajutor slujbele făcute timp de 40 de zile.
Din informatiile cu privire la viata sa, se stie ca una din indatoririle Filofteiei era aceea de a-i duce mancare tatalui ei, care muncea la camp. Insa, Filofteia intalnea in drum multime de saraci si, fiind milostiva impartea din ea saracilor, atragand nemultumirea si reprosul parintelui. Intr-una din zile, tatal descopera fapta ei si orbit de furie scoate o barda pe care o avea la el si loveste pe fata la picior. Tanara Filofteia a fost grav ranita la un picior. In urma acestei rani si-a incredintat sufletul Domnului, la varsta de doar 12 ani.
Era atât de milostivă, încât își dăruia hainele săracilor, iar din hrana pe care o ducea tatălui său la câmp, o bună parte o dădea celor nevoiași, astfel și-a atras mânia tatălui său și a mamei sale vitrege, care o băteau și o chinuiau, întunecați fiind de mânie și de ură. Tatăl său, aflat pe câmp și martor fiind cum Sfânta împărțea săracilor din mâncarea pe care trebuia să i-o ducă lui, într-o izbucnire de furie, a lovit-o cu un topor, în acest fel Sfânta Filofteia și-a dat sfârșitul.
Sfânta Filofteia nu a suferit moarte de mucenică în perioada marilor persecuții împotriva creștinilor, dezlănțuite în vremurile mai de demult de împărați persecutori, nu erau tirani ca să poruncească, nu erau muncitori care să chinuiască. Ci, ea a fost chinuită în vreme de pace, în vreme de creștinătate, nu de cei străini, ci chiar de cel ce a născut-o și de mamă sa vitregă.
Tradiția consemnează faptul că, dorindu-se aducerea trupului Sfintei Filofteia în cetatea Târnovei, acesta nu a putut fi ridicat și mutat. Episcopul locului, înțelegând că voia muceniței era alta decât de a merge în Târnovo, a început a rosti la căpătâiul ei nume de cetăți, mănăstiri și biserici. Doar atunci când a fost pomenit numele Bisericii Domnești din Curtea de Argeș, trupul ei a putut fi mutat din loc, înțelegându-se că acolo va fi locul depunerii moaștelor ei.
Astfel, în timpul domnului Radu cel Mare (1495-1508), moaștele sale au fost aduse cu mare alai în Țara Românească și așezate la Curtea de Argeș, în Biserica Domnească, iar mai târziu, când Neagoe Basarab a construit Mănăstirea Curtea de Argeș (1517), trupul sfintei a fost mutat acolo, loc în care se află și astăzi.
