“66,1% din familiile din mediul rural nu au venituri suficiente penrtu traiul de zi cu zi. Unul din opt copii din satele româneşti merge uneori sau întotdeauna la culcare flămând, în creştere cu 2% (în 2013) faţă de 2012. Procentul celor care se duc întotdeauna la culcare flămânzi s-a dublat la 4% faţă de 2013”, se arată în document, citând raportul “Bunăstarea copiilor din mediul rural” (2012 şi 2014) realizat de World Vision.
Potrivit acestuia, unul din cinci copii între 0 şi 5 ani nu a fost la medic în ultimul an şi aproape jumătate dintre aceştia a avut boli respiratorii, acestea fiind principalele afecţiuni care cauzează moartea copiilor sub 5 ani. 2,3% dintre familiile din mediul rural declară că în ultimul an cel puţin un copil din gospodărie a abandonat şcoala. Acelaşi raport arată că 1 din 5 copii munceşte înainte sau după şcoală şi 1 din 8 absentează pentru a munci în gospodărie. UNICEF arată că în România 8 minori din 100 trăiesc la nivelul de ‘sărăcie severă’, cu mai puţin de 15 lei pe zi.
Datele Ministerului Fondurilor Europene arată că mai mult de jumătate dintre copiii români se află în risc de sărăcie sau excluziune socială (52,2% în 2012), cel mai ridicat nivel din UE27 cu excepţia Bulgariei. Riscul sărăciei şi excluziunii sociale este mai mare în gospodăriile cu mulţi copii (72,5% în cazul gospodăriilor cu 2 adulţi şi 3 sau mai mulţi copii) şi în cele monoparentale (60,7%).
Integrarea socială a copiilor şi tinerilor proveniţi din sistemul instituţionalizat de protecţie a copilului reprezintă o provocare importantă. În noiembrie 2011, erau înregistraţi 1.432 de tineri 16-18 ani şi 1.541 de tineri peste 18 ani care urmau să părăsească sau părăsiseră deja centrele de plasament şi cu risc mare de excluziune socială. La finele anului 2011, erau înregistraţi 83.658 de copiii ai căror părinţi erau plecaţi la muncă în străinătate.
Potrivit informaţiilor de pe site-ul Ministerului Muncii, în prezent, unul din cinci români se confruntă cu sărăcia determinată de venitul insuficient, şi o mare parte din sărăcia bazată pe venit este persistentă, trei sferturi dintre persoanele sărace aflându-se în această situaţie de cel puţin trei ani.
‘O treime din populaţie este afectată de de privare materială severă, în sensul că nu-şi poate permite să achiziţioneze articole considerate dezirabile sau chiar necesare pentru a duce un trai decent. Încă mai există în România copii care nu au mers niciodată la şcoală, iar procentul tinerilor fără o educaţie adecvată este ridicat. Multe persoane sunt în continuare inactive sau neangajate formal, cu şanse mici de a căpăta acces corespunzător la piaţa muncii. Există inegalităţi în ceea ce priveşte acoperirea cu servicii medicale de bază. Există un număr semnificativ de comunităţi dezavantajate în care aceste probleme se cumulează, făcând aproape imposibilă întreruperea ciclului excluderii, fără ca membrii săi să fie sprijiniţi şi integraţi prin intervenţii din exterior’, se arată în Strategia naţională privind incluziunea socială şi
reducerea sărăciei (2014-2020), publicată pe site-ul Ministerului Muncii.
Acelaşi document spune că pentru copii (cu vârste între 0 şi 17 ani), obiectivul combaterii sărăciei şi excluziunii sociale este de a se asigura oportunitatea de a-şi dezvolta întregul potenţial, indiferent de originea socială, prin dotarea lor cu abilităţile, cunoştinţele şi experienţa necesare pentru a-şi atinge pe deplin acest potenţial individual ca şi cursanţi de succes, persoane cu încredere în sine şi în forţele proprii, cetăţeni responsabili şi contribuabili la dezvoltarea societăţii.
Citeste mai mult pe Money.ro
