exercitii cu sistemul David

”Stai drept!”, ”Nu mai sta cocoșat!”, ”Îndreaptă umerii!”. Dacă auzi frecvent astfel de îndemnuri ori i le tot spui copilului, află că nu e suficient ca cel căruia îi sunt adresate să se corecteze pe moment. Dr. Ilie Roșca, specialistul Bio Ortoclinic susține că poate fi vorba de scolioză sau de cifoză, devieri ale coloanei vertebrale extrem de frecvente, care pot fi corectate prin decompresie și mobilizare vertebrală, fizioterapie și exerciții speciale.

dr. Ilie Roșca

Scolioza

Potrivit ultimelor date făcute publice de Fundația Națională de Scolioză din Statele Unite, această boală afectează circa 3% din populație, aproximativ 7 milioane de americani de toate vârstele, de la adolescenți la persoane mature, din toate păturile sociale, recurgând la tratamente pentru a o corecta sau măcar pentru a o opri din evoluție. Vârsta la care debutează scolioza este cuprinsă între 10 și 15 de ani și afectează în mod egal ambele sexe. Cu toate acestea, conform acelorași statistici, în cazul femeilor sunt de opt ori mai multe sanse de a atinge un grad de deformare care să necesite tratament.

Ce este scolioza: o deviere laterală în plan frontal în formă de “S” mai mult sau mai puțin pronunțată, a coloanei vertebrale. Scoliozele nestructurale, funcționale sau atitudinile scoliotice se caracterizează prin faptul că deviația laterală a coloanei este complet reductibilă clinic și radiologic în poziția culcat.

Scolioza poate fi provocată de inegalități ale membrelor inferioare, de anchiloze ale șoldului în poziții vicioase, de contracturi musculare paravertebrale, antalgice, ca în hernia de disc, însă în aproape 80% din cazuri are o cauza necunoscută, fiind numită idiopatică.

”Multe din atitudinile scoliotice nu sunt evolutive și dispar odată cu corectarea cauzei care le-a produs. În scoliozele structurale însă, au loc modificări ale vertebrelor care sunt nereductibile fizic și radiografic în poziția culcat și au în general o tendința evolutivă. Și dacă tratamentul pentru scoliozele de sub 30 grade constă în kinetoterapie prelungită și exerciții cu sistemul David sau înot. Pentru cele cu deformări între 30 și 50 grade tratamentul se face cu redresari cu aparatele ghipsate și menținerea corecției obținute cu aparate ortopedice urmate de kinetoterapie. Când se depășește acest grad de deformare, tratamentele acestea nu mai sunt eficiente, iar corecția se poate face doar chirurgical”, a explicat dr. Ilie Roșca.

Simptomele scoliozei:

– coloana asimetrica;

– umeri asimetrici;

– bazin asimetric;

– coastele și omoplatul devin proeminente pe o parte a corpului;

– respirația dificilă, în cazul scoliozelor severe.

Cifoza

Conform statisticilor realizate la nivel mondial, cifoza, acea modificare a coloanei vertebrale care dă senzația de cocoașă, afectează până la 8% din populația de toate vârstele. Creșterea bruscă în înălțime, evitarea practicării regulate a sportului, care întărește musculatură spatelui, rahitismul, maladia Scheuermann, atitudinile vicioase mult timp, toate pot contribui la apariția cifozei. Ca și în cazul scoliozei, boala poate afecta viața socială a celui afectat, determinând în timp scăderea stimei de sine și chiar izolarea celui în cauză.

Ce este cifoza: o deviație a coloanei vertebrale în plan sagital prin exagerarea curburilor normale ale coloanei. Se manifestă prin curbarea excesiva a coloanei în regiunea toracică, în forma literei ”C”, cu deschiderea înspre partea din față, compensată printr-o hiperlordoza cervicală și lombara pentru echilibrarea coloanei. Nediagnosticată și netratată la timp, cifoza va duce la modificări ireversibile ale coloanei care pot fi soluționate doar prin intervenție chirurgicală.

Simptomele cifozei:

– durere ușoară sau severă la nivelul coloanei toracice;

– rigiditate și tensiune musculară a zonei dorsale;

– deplasarea spre înainte a capului;

– dificultăți ale respirației în cazurile severe;

– modificări ale poziției umerilor.

– senzație de oboseală sau scădere a forței musculare;

Interdicții în cifoză și scolioză:

– menținerea unor poziții fixe pe perioade îndelungate;

– statul în frig;

– ridicarea greutăților;

– activitățile fizice și sportive solicitante pentru coloană;

– constipația, răceala și gripa.