Fierul este unul dintre nutrienţii vitali în formarea şi dezvoltarea sistemului nervos şi a creierului. Un nivel al acestuia sub valoarea normală are consecinţe asupra funcţiei cognitive a copiilor, ceea ce, pe termen lung, înseamnă performanţe şcolare slabe, afectarea abilităţilor de argumentare şi de memorare, precum şi o capacitate redusă de orientare în spaţiu. Anemia prin carenţă de fier implică valori reduse ale hemoglobinei şi ale globulelor roşii în ale căror procese de formare fierul are un rol substanţial.
Coeficientul de inteligenţă (IQ) şi memoria au un rol important în performanţa şcolară, iar de-a lungul timpului, studiile au confirmat o îmbunătăţire a acesteia în cazul copiilor cu anemie prin carenţă de fier cărora le-au fost administrate medicamente care conţin fier. Altminteri, a fost observată întârzierea în dezvoltarea psihomotorie, performanţe scăzute în abilităţile lingvistice, motorii şi de coordonare, precum şi un coeficient de inteligenţă mai redus cu 5-10 puncte faţă de cel al copiilor cu un nivel de fier în parametri normali.
„Primii doi ani de viaţă sunt cei mai importanţi în dezvoltarea creierului copilului. Copiii care au deficit de fier în primele 6-18 luni de la naştere vor avea şi o vulnerabilitate a funcţiilor cognitive pe parcursul vieţii adulte. În primele patru luni de viață, fierul este asigurat prin alăptare, însă, de cele mai multe ori necesarul de fier este mai mare decât aportul. În timpul sarcinii toate gravidele trebuie să-şi suplimenteze alimentaţia cu medicamente cu fier începând cu trimestrul al doilea de sarcină şi să efectueze analiza sângelui pentru depistarea unei eventuale anemii, situaţie în care doza de fier trebuie crescută.” declară dr. Alin Stănescu, medic primar pediatru la Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu”.
Medicul adaugă: „anemia este considerată o problemă de sănătate publică în România deoarece cifrele indică o prevalenţă crescută a acesteia în cazul viitoarelor mame, respectiv de 42,5% la femeile gravide în a şaptea lună de sarcină, precum şi la sugarii în vârstă de 12 luni, 48-54%.”.
Anemia prin carenţă de fier nu are simptome specifice, însă poate determina modificări în comportamentul copiilor. Prin urmare, starea de apatie sau de oboseală, interesul scăzut al copilului pentru activităţile preferate, capacitatea redusă de concentrare sau trecerea bruscă de la o dispoziţie la alta (instabilitate emoţională), pot fi semne pe care este bine ca părinţii să le prezinte medicului de familie sau pediatrului cu ocazia consultului. Pe baza acestor informaţii şi a istoricului medical, doctorul va putea recomanda analizele de sânge necesare pentru verificarea nivelului de fier.
Asociaţia Anemia Working Group doreşte să crească gradul de informare al femeilor şi în special al mamelor, cu privire la anemia prin carenţă de fier, deoarece, netratată, aceasta are consecinţe pe termen lung asupra stării lor de sănătate şi a copiilor. În perioada sarcinii, cu precădere în ultimul trimestru când copilul îşi formează rezervele de fier, există riscul ca această carenţă de fier să îi fie transmisă de către mamă, în cazul în care ea nu a urmat un tratament specific.
Potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, aproximativ 30% din populaţia din întreaga lume suferă de anemie, 2 miliarde de persoane, iar 50% dintre aceste cazuri sunt corelate cu lipsa unui nivel optim de fier în organism.
