Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, femeile, in proportie de peste 70%, sunt afectate de depresia de toamna, efectele negative puternic resimtite fiind: tulburari afective si de somn, dificultati de concentrare, pierderea interesului pentru orice activitate.
Depresia sau tulburarea afectiva de sezon, se manifesta printr-o stare de disconfort psihic si fizic, resimtita de regula la trecerea de la anotimpul cald la cel rece. Depresia de toamna este cauzata de dereglarea ceasului biologic intern, din cauza scurtarii zilelor si a scaderii luminii solare.
Prevenirea sau la tratarea depresiei de toamna se poate face printr-o dieta echilibrata sau prin exercitii fizice regulate.
Depresia de toamna netratata conduce in timp la deteriorarea relatiilor interumane si la aparitia unor afectiuni grave cum ar fi bolile psihice si cardio-vasculare. De aceea, este si mai indicat sa apelezi la sfatul unui medic specialist.
Majoritatea persoanelor devin constiente de importanta sincronizarii perfecte a activitatilor cotidiene cu ceasul biologic intern abia in momentul in care se observa ingreunarea activitatilor curente si care in mod normal ar fi usor de executat. De regula, la trecerea de la anotimpul cald la cel rece intampinam dificultati la trezire din cauza adaptarii deficitare a organismului la lumina naturala scazuta, dezechilibrul ritmului circadian determinand si pierderea capacitatii de concentrare, cresterea iritabilitatii si a unei stari generale de oboseala, conducand in final la instalarea depresiei de toamna.
Sincronizarea cu ceasul biologic intern se poate realiza prin mentinerea serotoninei la un nivel optim in organism. Acest neurotransmitator, cunoscut si sub denumirea de “substanta fericirii”, se ocupa in special de transmiterea semnalelor intre neuroni, ajutand la buna functionare a proceselor mintale si afective. Serotonina are un rol important si in termoreglare, in reglarea presiunii arteriale, a functiilor hormonale si a celor motorii.
Se pare ca parametrii la care se află serotonina în organism pot fi ţinuţi sub control şi prin alimentaţie. Corpul nu poate produce serotonină fără un aminoacid esenţial numit triptofan. Studii recente arată că acest aminoacid este asociat cu un nivel scăzut de proteine. Cercetări făcute pe animale carnivore au demonstrat că acestea au mai puţină serotonină în organism. În timp ce, animalele care consumă mulţi carbohidraţi produc mai multă serotonină. Pentru echilibru, puteţi miza pe o dietă cu proteine de calitate şi puţini carbohidraţi. Mai puţine cereale, pâine şi paste şi mai multe proteine de origine vegetală precum fasolea, mazărea şi lintea, ajută mult. Un alt studiu, contazice insa teoria conform căreia indivizii anxioşi au un nivel scăzut de serotonină! Potrivit noilor rezultate, lucrurile stau exact invers! Creierul persoanelor care se tem să vorbească în public sau care au probleme de socializare produce o cantitate mai mare de serotonină.
Cum cercetatorii din lumea intreaga se contrazinc inca pe aceste subiecte, apelati la ajutorul unui medic inainte de a schimba ceva in obiceiurile voastre sau de apela la tot felul de suplimente sau tratamente miraculoase.
