Guvernul a aprobat Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii, document programatic ce conține mecanisme și măsuri care urmează să fie implementate până în 2020, în scopul reducerii procentului tinerilor cu vârsta între 18-24 de ani care au finalizat cel mult clasa a opta și nu urmează nicio altă formă de școlarizare sau formare profesională.
Obiectivul Strategiei este reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii cu șase procente, de la 17,3% în 2013 la 11,3% în 2020, atingând astfel ținta asumată de România în cadrul Strategiei Europa 2020. În 2013, rata de părăsire timpurie a școlii a fost de 17,3%, ceea ce a plasat România pe locul al cincilea în Uniunea Europeană, singurele țări cu o rată mai mare fiind Italia, Portugalia, Spania și Malta.
Fenomenul de părăsire timpurie a școlii predomină în rândul unor grupuri aflate în situație de risc, cum ar fi tinerii din comunitățile rurale, tinerii provenind din familii cu venituri modeste, romi și alte minorități, precum și elevii care au repetat cel puțin un an sau care au abandonat școala. Părăsirea timpurie a școlii are implicații sociale și economice importante. Tinerii care părăsesc prematur școala sunt predispuși riscului asociat șomajului sau celui de a câștiga mai puțin odată ce găsesc un loc de muncă. Estimările legate de competențele necesare în Europa arată că, în viitor, doar unul din 10 locuri de muncă va putea fi accesat de către o persoană care a părăsit timpuriu școala.
Documentul conține patru piloni și șase programe reprezentative, care includ măsuri de prevenire, intervenție și compensare, identificate pe baza datelor concrete și a exemplelor de bună practică din România și din alte state, care și-au dovedit eficiența în prevenirea părăsirii timpurii a școlii. De asemenea, Strategia își propune să asigure accesul fiecărui copil la o formă de învățământ sau formare profesională cel puțin până la vârsta de 16 ani și absolvirea clasei a 10-a.
Pilonii și programele reprezentative din cadrul Strategiei sunt:
1. Pilonul 1 – Asigurarea accesului la educație și o educație de calitate pentru toți copiii. Pentru acest pilon sunt avute în vedere două programe reprezentative: Creșterea accesului la îngrijire și educație timpurie a copiilor – program care își propune, în principal, să consolideze extinderea educației timpurii a copiilor, în scopul finalizării învățământului preșcolar (3-6 ani), dar și extinderea furnizării de servicii de educație timpurie pentru copiii sub 3 ani – și Asigurarea unui învățământ primar și gimnazial de calitate – program care se va concentra pe dezvoltarea alfabetizării funcționale și a competențelor cheie ale elevilor și pe consolidarea formării continue a cadrelor didactice.
2. Pilonul II – Asigurarea finalizării învățământului obligatoriu de către toți copiii. Și pentru acest pilon sunt avute în vedere două programe reprezentative. Primul are în vedere dezvoltarea sistemelor de avertizare și de intervenție timpurie pentru a identifica copiii aflați în situații de risc de a abandona școala, precum și consolidarea și extinderea măsurilor de prevenire și remediere, inclusiv a programului “Școală după școală”. Al doilea program vizează creșterea atractivității, calității și relevanței învățământului profesional și tehnic, inclusiv prin extinderea oportunităților de învățare la locul de muncă. Programul va sprijini, de asemenea, reforma curriculară a învățământului profesional și tehnic și formarea cadrelor didactice.
3. Pilonul III – Reintegrarea în sistemul educațional a persoanelor care au părăsit timpuriu școala. Pentru acest pilon este avut în vedere un program care să sprijine persoanele care părăsesc timpuriu școala, prin asigurarea accesului și participării la Programul “A doua șansă”, dar și îmbunătățirea calității însăşi a Programului “A doua șansă”.
4. Pilonul IV – Dezvoltarea sprijinului instituțional adecvat. Programul reprezentativ pentru acest pilon are în vedere să sprijine crearea unui mediu favorabil implementării, monitorizării și evaluării strategiei.
Strategia pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii a fost elaborată în cadrul unui grup de lucru al Ministerului Educației și Cercetării Științifice, din care au făcut parte toate instituțiile reprezentative din sistemul de educație, cu sprijinul Băncii Mondiale și cu consultarea autorităților publice locale, partenerilor sociali.
