1 Mai a devenit de multi ani sinonim cu distracțiile de la malul mării, mersul la munte sau ieșirea cu prietenii la un grătar. Puțini dintre romani, mai ales cei tineri mai cunosc insa originea și semnificația acestei zile. La originea acestei zile a stat reducerea normei orare zilnice decretată de Congresul Internaționalei Socialiste în 1889, fiind de atunci comemorată prin manifestatii muncitorești.
Pe 1 mai 1886, sute de muncitori au iesit in strada in Chicago cerand reducerea normei de munca la 8 ore pe zi, fara reducerea salariului. Trei zile mai tarziu, cativa muncitori s-au alaturat unui alt protest, alaturi de angajati ai unei intreprinderi de prelucrare a lemnului. Politia a intervenit, iar patru protestatari au fost ucisi de politie si multe alte persoane au fost ranite mai mult sau mai putin grav din cauza fortelor de orgine.
In aceasi seara, o bomba a fost aruncata din multime spre coloane de politisti, 66 dintre acestia fiind raniti, dintre care 7 au decedat. Bineinteles, politia a ripostat, impuscand nu mai putin de doua sute de oameni, multi dintre ei fiind raniti mortal.
In Romania, Ziua Muncii a fost sarbatorita pentru prima data in anul 1890 de catre miscarea socialista, in timpul domniei lui Carol I. In perioada comunista, erau organizate manifestatii de amploare pe marile bulevarde, cand coloane de oameni ieseau in tinute festive si scandau lozinci in timp ce purtau pancarte.
După revoluţia din decembrie 1989, timp de mai mulţi ani, ziua de 1 mai nu a mai fost sărbătorită prin festivităţi propagandistice, însă a fost marcată prin evenimente sociale, în aer liber.
În ultimii ani, sărbătoarea de 1 mai şi-a pierdut din “profunzimea” iniţială, fiind mai mult un prilej de bucurie pentru salariaţii din sectorul public care beneficiază de zile declarate libere de către Guvern, potrivit romaniatv.net.
In majoritatea ţărilor vest-europene, 1 mai este zi liberă.
În fostele ţări comuniste, ziua de 1 mai a fost transformată într-o sărbătoare de stat însoţită de defilări propagandistice. Regimurile comuniste încercau să instrumenteze politic o veche tradiţie a mişcării muncitoreşti internaţionale. De asemenea, naziştii au avut tentative de uzurpare a acestor tradiţii. Ziua de 1 mai a fost transformată într-o sărbătoare a comunităţii naţionale germane, promiţându-se construirea unui socialism naţional, în centrul căruia nu se mai aflau muncitorii, ci arianul considerat un prototip al celor ce muncesc.
Şi anul acesta, ziua de 1 mai este liberă pentru salariaţii din sectorul public. Această zi este legată de weekendul 2-3 mai, întreaga perioadă alcătuind aşa-numita “minivacanţă de 1 mai”.
Printre ţările care sărbătoresc Ziua Muncii pe 1 mai se numără şi Germania, Belgia, Croaţia, Turcia, Grecia, Italia, Spania, Israel, Canada, India, Suedia, Filipine, Mexic, Peru, Hong Kong etc.
Institutul Naţional de Statistică a publicat, cu ocazia 1 Mai, o serie de informaţii prilejuite de această zi, rezultate din Ancheta asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO) în trimestrul IV 2014:
• Persoanele în vârstă de muncă (15-64 ani) deţineau o pondere de 67,8% în totalul populaţiei rezidente a ţării; în rândul acestora, persoanele ocupate reprezentau 60,8%, şomerii 4,6%, iar persoanele inactive 34,6%.
• Populaţia activă a fost de 9,17 milioane de persoane, mai mult de jumatate 56,8%) fiind bărbaţi. Dintre persoanele active, 96,2% erau în vârstă de muncă 15-64 ani). Tinerii reprezentau 7,2% din populaţia activă, mai mult de jumătate (60,2%) având domiciliul în mediul rural.
• Populaţia ocupată cuprindea 8,55 milioane de persoane, în scădere comparativ cu trimestrul anterior (-268.000 persoane). Dintre acestea 96,0% erau persoane ocupate în vârstă de munca (15-64 ani).
• Analiza distribuţiei pe grupe de vârstă a populaţiei ocupate indică faptul că ponderea cea mai mare este deţinută de persoanele în vârstă de 35-44 ani (29,0%), urmate de cele din grupa 25-34 ani (24,1%). Tinerii au reprezentat 5,9% din populaţia ocupată.
• Analizând repartizarea populaţiei ocupate după nivelul de instruire se constată că majoritatea (52,8%) erau absolvenţi ai învăţământului liceal şi profesional. Ponderea persoanelor cu studii universitare a fost de 18,7% (din care 50,4% erau bărbaţi), iar cea a persoanelor cu nivel de instruire gimnazial, primar şi fără şcoală absolvită era de 24,9%.
• Distribuţia populaţiei ocupate după statutul profesional arată că ponderea salariaţilor (68,3%) este cea mai ridicată în totalul populaţiei ocupate. Lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau, în trimestrul IV 2014, 30,6% din populaţia ocupată.
• Salariaţii s-au concentrat în proporţie de 57,9% în servicii, de 39,0% în industrie şi construcţii şi de numai 3,1% în ramurile agricole. Din distribuţia numărului de salariaţi după regimul de lucru se observă că majoritatea (98,6%) erau salariaţi angajaţi pe perioadă nedeterminată.
• Repartizarea populaţiei ocupate pe forme de proprietate evidenţiază preponderenţa sectorului privat, acesta cuprinzând 83,6% din populaţia ocupată.
• Sectorul public concentra 15,3% din populatia ocupată; În sectorul mixt lucrau 1,1% din persoanele ocupate.
• Durata medie obişnuită a săptămânii de lucru pentru persoanele ocupate a fost în trimestrul IV 2014 de 40,0 ore pe săptămână, iar durata medie efectivă a fost de 38,8 ore / săptămână.
Potrivit unui sondaj realizat de firma de cercetare a pieţei Gfk România, berea este băutura preferată a românilor de 1 Mai, iar cel mai popular preparat alimentar sunt micii. Aproape doi români din cinci beau bere atunci când se află în concediu, berea ocupând primul loc în topul băuturilor consumate într-o astfel de perioadă, se arată în cercetarea celor de la Gfk.
Aproximativ 6.400 de oameni mor zilnic, în lume, în accidente de muncă, Organizaţia Internaţională a Muncii estimând că, anual, peste 313 milioane de lucrători rămân cu incapacitate temporară de muncă, informează Inspecţia Muncii de Ziua Internaţională a Securităţii şi Sănătăţii în Muncă.
Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) sărbătoreşte, în 28 aprilie, Ziua Internaţională a Securităţii şi Sănătăţii în Muncă pentru a promova prevenirea accidentelor şi a bolilor profesionale la nivel mondial.
Această zi, marcată la nivel global, este şi o zi în care mişcarea sindicală din lume comemorează Ziua internaţională a lucrătorilor decedaţi şi răniţi.
“Statisticile arată că, în fiecare an, se produc peste 2,3 milioane de decese, din cauza accidentelor de muncă şi vătămărilor profesionale, cifră comparabilă cu numărul de victime dintr-un război de avengură între naţiuni”, precizează Inspecţia Muncii.
Practic, peste 300.000 decese se înregistrează în timpul accidentelor de muncă şi aproximativ două milioane de decese apar ca urmare a îmbolnăvirilor în muncă.
Specialiştii spun că, astfel, apare o nouă provocare pentru factorii de decizie, aceştia trebuind să se focalizeze pe prevenirea apariţiei bolilor profesionale şi nu numai pe prevenirea vătămărilor ca urmare a accidentelor de muncă.
OIM estimează că, anual, peste 313 milioane de lucrători suferă accidente urmate de incapacitate temporară de muncă şi se produc aproximativ 160 milioane de cazuri de îmbolnăviri profesionale.
Pe baza acestor estimări, se apreciază că în fiecare zi se produc aproximativ 6.400 decese ca urmare a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale şi că, zilnic, aproximativ 860.000 lucrători sunt vătămaţi la locul de muncă.
