De luni intrăm în Postul Paştelui 2015 şi, timp de 7 săptămâni, până la 12 aprilie, când vom sărbători Învierea, toţi cei care vor ţine post potrivit obiceiurilor creștin-ortodoxe vor trebui să renunţe la carne, lactate şi ouă.
Potrivit Calendarulortodox.ro, Postul Pastelui are loc inaintea Invierii Mantuitorului nostru Iisus Hristos si este cel mai lung si mai aspru dintre toate cele patru posturi importante. Oamenii mai numesc acest post si Postul Mare. Postul Mare dureaza patruzeci de zile, la care se adauga saptamana Patimilor.
Motivul principal al postirii in Postul Pastelui era pregatirea catehumenilor care urmau sa fie botezati de Pasti si sa intre in biserica. Totusi, Postul Pastelui a devenit absolut firesc o perioara de pregatire spirituala pentru toti crestinii sa sarbatoreasca Invierea Domnului nostru Iisus Hristos.
Medicii spun ca exista anumite categorii de persoane care nu ar trebui să se abţină de la mâncare. Postul negru din Postul Paştelui e interzis copiilor, sunt de părere medicii. Un copil se află în dezvoltare, iar organismul său are alte nevoi faţă de organismul unui adult. Pentru copii, vitaminele, lipidele, glucidele, proteinele sunt esenţiale.
De asemenea, persoanele care suferă de anumite afecţiuni şi care ţin post negru fără a consulta un medic pot suferi complicatii ale bolilor care se pot agrava sau pot conduce chiar la deces. Cei care suferă de diferite afecţiuni, copiii, bătrânii, femeile gravide sau cele care alăptează pot vorbi cu duhovnicul şi vor primi dezlegare la post. La fel pot proceda şi persoanele obosite, stresate sau care se află în covalescenţă.
Tinand seamana ca Postul Mare aduce aminte de postul celor 40 de zile tinute de Mantuitor inainte de inceperea activitatii Sale mesianice (Luca IV, 1-2) a fost numit si Paresimi. In primele secole se obisnuia sa se posteasca doar in Vinerea Patimilor, sau doar doua zile inainte de Pasti sau o saptamana.
La sfarsitul celui de-al treilea secol, Postul Mare a fost impartit in doua: Postul prepascal, cunoscut sub numele de Postul Paresimilor care tinea pana in Duminica Floriilor si Postul Pastilor (Postul pascal) care tinea o saptamana, incepand cu Duminica Floriilor si incheindu-se cu Duminica Invierii Domnului.
In urma Sinodului I ecumenic de la Niceea din anul 325, Biserica de Rasarit s stabilit ca durata postului sa fie de sapte saptamani, durata care a ramas valabila pana in zilele noastre.
In Postul Mare crestinii trebuie sa dea dovada de o grija spirituala sporita, prin renuntarea la alimentele de provenienta animalice. Mai mult, acestia trebuie sa se inalte sufleteste prin rugaciune alaturi de fapte bune.
In calendarul bizantin Postul Mare incepe in lunea de dupa Duminica izgonirii lui Adam din rai, iar cel latin cu Miercurea Cenusii.
Postul reprezinta retinerea totala de la anumite alimente si bauturi in scop religios si moral. Mai mult, crestinii trebuie sa se retina de la anumite ganduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru inseamna ca postul trupesc trebuie insotit de postul sufletesc.
În Postul Paştelui 2015 se face „dezlegare” la untdelemn, la vin şi, mai rar, la peşte. Se consumă ulei şi vin în zilele de sâmbătă şi duminică, precum şi în zilele în care sunt sărbători însoţite de semnele „cruce roşie” şi „cruce neagră”, doar dacă acestea nu cad în prima sau ultima săptămână a Postului Mare, care sunt săptămâni de ajunare şi de post aspru.
Se mai face dezlegare la vin în ziua de joi, în săptămâna a cincea a postului, dar şi în Joia Mare, când s-a petrecut Cina cea de Taină.
Se face şi dezlegare la peşte, însă doar de două ori: în ziua de 25 martie, când se prăznuieşte Buna Vestire, şi în duminica a şasea din Post, cea a Floriilor, care se sărbăroreşte anul acesta pe data de 5 aprilie.
In loc de carne se pot consuma fasole, mazăre, linte (leguminoase). Ciupercile sunt o sursă bogată în proteine vegetale. În plus, conţin seleniu, cupru şi fier, elemente care le fac înlocuitorii perfecţi pentru carne şi produse din carne. Ele pot fi adăugate în mâncăruri, servite în salate sau preparate la grătar. De asemenea, soia este un aliment care are aceeaşi cantitate de proteine ca şi carnea.
In Postul Pastelului mai sunt recomandate oleaginoase, adica alune, migdale, nuci, arahide etc. Acestea conţin proteine şi o cantitate importantă de vitamina E care ajută la menţinerea sănătăţii pielii.
Nu trebuie sa va lipseasca in nicio zi fructele, care ofera un plus de substanţe nutritive și legumele: leurda, urzica, ridichiile, andivele, frunzele de păpădie, brocoli, salată verde, morcovi, cartofi, gulii, roşii, dovlecel, ardei gras, ceapă verde şi multe verdeţuri, precum pătrunjel şi mărar.
În primele două zile din Postul Paştelui 2015 (luni, 23 februarie, şi marţi, 24 februarie) se recomandă post complet, pentru aceia care pot să-l ţină astfel. Pentru cine nu, este recomandată ajunarea, adică ţinerea postului până seara, când se poate mânca pâine şi bea apă.
Aceeaşi regulă (post complet sau ajunare) este şi pentru primele trei zile din ultima săptămână de post (luni, marţi şi miercuri), dar şi pentru ultimele două (vineri şi sămbătă).
Miercuri, a treia zi din Postul Paştelui 2015, se ajunează până seara. Apoi se mănâncă pâine şi legume fierte fără ulei.
În toate celelalte zile, cu excepţia zilelor de dezlegare, se mănâncă uscat o singură dată pe zi, în zilele luni-vineri, iar sâmbătă şi dumincă de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin. De menţionat că această variantă este specifică postului aspru. În postul obişnuit mâncăm la orele obişnuite, dar numai „mâncăruri de post”.
