Noua generație digitală este în siguranță: peste o treime din tinerii care provin din liceele bine cotate ale țării sunt potriviți pentru joburi proactive, care presupun spirit de inițiativă, sunt competenți pentru domeniile de IT/digital și finanțe și sunt dornici de informare și dezvoltarea de noi abilități. Acestea sunt concluziile unui studiu realizat anul acesta în 30 de licee din zonele de est și vest ale țării.
Studiul a fost realizat pe un esantion de 8.000 de elevi din 10 orașe au completat teste în urma cărora le-au fost stabilite interesele vocaționale, competențele și elementele de personalitate. Obiectivul caravanei a fost de a inspira, educa și familiariza liceenii (16 – 18 ani) cu abilitățile digitale și tendițele de pe piața muncii, în contextul în care studiile arată că un număr tot mai mare de tineri lucrează în alt domeniu decât cel pentru care s-au pregătit, iar 95% dintre joburi vor necesita competențe digitale până în 2015, potrivit unui studiu al Comisiei Europene).
Din studiu reiese faptul că peste o treime (35,4%) din tinerii care au participat la aceste teste sunt interesați de zona antreprenorială, mai mult decât oricare altă arie, și sunt atrași de ideea de a lucra pentru sine. Această arie antreprenorială nu presupune, însă, doar rolul de antreprenor, ci orice profesie care implică un grad ridicat de inițiativă personală (avocat, manager etc.)
Totodată, testele au relevat faptul că tinerii cu interese antreprenoriale au și interese culturale mai ridicate decât ceilalți și sunt mai deschiși spre noutăți, în general, și mai interesați de obținerea de noi cunoștințe și deprinderi. În plus, aceștia au înregistrat scoruri IQ peste medie și au cele mai ridicate abilități în zona numerică, de lucru cu cifrele, fapt care îi recomandă pentru activități din domeniul IT și digital (programare, inginerie IT, etc.).
„Rezultatele studiului sunt pe cât de interesante, pe atât de încurajante. Pe de-o parte, știm deja că ne confruntăm cu un deficit de specialiști în domeniul IT, nu doar în România, ci la nivel european și chiar global, iar pe de alta știm că tinerii absolvenți de studii de specialitate întâmpină dificultăți în găsirea unor locuri de muncă stabile și potrivite pentru ei. Iată că studiul ne confirmă: tineri români au abilitățile și interesul necesare pentru meseriile din domeniul IT. Nu ne rămâne decât să facem tot posibilul pentru a-i îndruma spre aceste profesii fascinante, care presupun, pe lângă o bună pregătire, pasiune și curiozitate continuă,” a declarat Sabina Știrb, Public Affaris & Community Citizenship Manager, Samsung Electronics România.
Alegerea carierei: competențele pe primul loc, nu ceea ce ni se potrivește
Studiul dezvăluie și faptul că tinerii evită să iasă din zona lor de confort și își construiesc interesele vocaționale mai mult în zonele în care se simt competenți și cred că pot avea succes, și mai puțin în zonele în care se potrivesc din punct de vedere al personalității. Abilitățile sunt cele care arată dacă tinerii au inteligența și aptitudinile necesare rezolvării unor sarcini cu diverse grade de dificultate (spre exemplu, nu oricine ar putea fi programator sau contabil, așa cum nu oricine ar putea fi dramaturg, indiferent cât de mult i-ar plăcea), iar personalitatea este cea care ilustrează abordarea preferată pentru a rezolva sarcinile (spre exemplu, dacă sunt introverți sau extraverți – unui extrovert i-ar fi foarte dificil să reziste în profesia de astronaut din cauza perioadelor lungi de singurătate, chiar dacă ar inteligența solicitată de acest job).
La nivelul intereselor vocaționale și la cel al abilităților există multe aspecte comune: carierele spre care tinerii plănuiesc să se îndrepte și cele pentru care sunt cel mai compentenți sunt aceleași. Lucrurile stau însă diferit atunci când vine vorba de personalitatea lor. Deși tinerii participanți la studiu au ca trăsături în personalitățile lor construirea relațiilor de prietenie și sunt firi ce caută armonia în jurul lor, majoritatea dintre ei plănuiesc să se îndrepte spre cariere ce presupun un grad ridicat de independență și amicalitate redusă. Ei caută mai degrabă profesii ce corespund unui tipar pe care îl cunosc foarte bine, fără a ține cont de lucrurile care le aduc cea mai mare satisfacție personală.
„Acest studiu ne-a arătat că tinerii adoptă o profesie și se reconfigurează în jurul acesteia, încercând să își justifice față de ei înșiși opțiunea de carieră și de viață, chiar dacă nu se regăsesc de fapt deloc în aceasta. Această realitate este una foarte costisitoare atât pentru tineri cât și pentru sistemul educațional, angajatori și chiar întreaga societate deoarece reprezintă în același timp o risipă enormă de resurse, dar și o sursă importantă de frustrare ulterioară,” a declarat Dan Petre, partener D&D Research.
În plus, deși au o gamă largă de meserii pe care și le pot alege, cei mai mulți dintre elevi își aleg aceleași zece profesii, semn că nivelul de informare despre posibilitățile de pe piața de muncă din România este destul de redus. Așadar, riscul ce reiese din aceste alegeri ale lor este suprasaturarea de specialiști într-un timp scurt pe puține domenii și un număr redus de profesioniști pentru celelalte oferte de pe piața muncii.
Analiza pe segmente de vârstă arată că elevii din anii terminali de liceu sunt mult mai pragmatici decât colegii lor mai mici. Cei mai mulți elevi cu vârste cuprinse între 14 și 16 ani își doresc să devină avocați (16,8%), programatori (14%1), actori (11,6%), ingineri informaticieni (10,4%) sau business manageri (8,7%), pe când cei din clasele a XI-a și a XII-a au preferințe ușor diferite. Alegerile au rămas același, însă în altă ordine. Astfel, cei mai mulți elevi cu vârsta de 17-19 ani ar vrea să devină programatori (14,6%), ingineri informaticieni (11%), avocați (10,7%), business manageri (9,7%) și actori (8,5%).
În vest – avocați, în est – programatori
O diferență relevantă a fost observată la analiza pe regiunile geografice ale României. Studiul arată că cei mai mulți elevi din zona de vest (Transilvania, Crișana, Banat) preferă meseria de avocat (15,3%), pe când cei mai mulți din est (Moldova) își doresc să devină programatori (15,6%). În plus, din cele trei teste rezultă faptul că tinerii moldoveni sunt cei mai conștiincioși și așezați, iar astfel se potrivesc cel mai bine pe direcția lucrului cu cifrele, fapt ce îi recomandă pentru profesiile de programatori IT. Cei din Transilvania, având o personalitate mai flexibilă și mai deschisă spre nou, se potrivesc cel mai bine meseriilor care implică operarea cu imagini, design-ul și o bună măiestrie a cuvintelor.
