Prevalenţa obezităţii în România este de 31%, ceea ce înseamnă că aproape 5 milioane de români cu vârste cuprinse între 20 şi 79 de ani suferă de obezitate, arată rezultatele studiului epidemiologic PREDATORR, anunţate în 2014. Studiul naţional mai raportează că alţi peste 5,5 milioane de români sunt supraponderali, adică 34% din populaţia adultă. Potrivit reprezentanţilor Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, atât prevalenţa excesului ponderal, cât şi cea a obezităţii se situează peste estimările anterioare, această creştere fiind foarte îngrijorătoare. Practic, doar unul din trei români are o masă corporală normală.
Obezitatea este un factor de risc foarte important pentru multe boli cronice, cum sunt diabetul, bolile cardiovasculare, unele forme de cancer. În aceste condiţii, specialiştii în nutriţie susţin că se impune intensificarea măsurilor de prevenire a acumulării nesănătoase de masă corporală, inclusiv prin demersuri de informare a publicului şi încurajarea adoptării unor comportamente sănătoase.
Crearea unor obiceiuri sănătoase începe la vârste fragede, iar aceste deprinderi trebuie menţinute întreaga viaţă, în ciuda ispitelor care se ivesc la tot pasul. Adoptarea unui stil de viaţă bazat pe exerciţiu fizic zilnic şi o alimentaţie sănătoasă, corect dimensionată cantitativ şi caloric, are un rol deosebit de important asupra menţinerii greutăţii sau revenirii la o greutate sănătoasă.
Pentru o alimentaţie corectă, care să asigure organismului toţi nutrienţii necesari, este important consumul zilnic de fructe şi legume proaspete, cereale integrale, lactate, îndeosebi iaurturi, precum şi peşte sau carne slabă. Alimentele grase şi produsele zaharoase, care sunt şi cele mai bogate în calorii, glucide simple şi grăsimi saturate, nu sunt interzise, însă specialiştii recomandă a fi consumate doar ocazional şi în cantităţi mici.
„Stilul de viaţă modern şi de multe ori haotic poate determina numeroase persoane să adopte o alimentaţie nu tocmai sănătoasă. Foarte mulţi oameni mănâncă pe fugă, sar peste mese sau consumă multe dulciuri şi mâncare de tip fast-food. Aceste comportamente duc la dezechilibre nutriţionale şi la numeroase afecţiuni. Tocmai de aceea este extrem de important să încurajăm populaţia să facă alegeri sănătoase când vine vorba de alimentaţie. De exemplu, să consume un iaurt şi un fruct la micul dejun. De asemenea, iaurtul, fiind generos în beneficii şi echilibrat caloric, este o alegere sănătoasă şi pentru gustările dintre mese”, a declarat prof. univ. dr. Nicolae Hâncu, membru de onoare al Academiei Române şi preşedinte de onoare al Federaţiei Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.
Iaurtul este un aliment valoros, bine echilibrat nutriţional, sursa naturală de calciu şi proteine de calitate superioară. De asemenea, în plus faţă de laptele din care este făcut, iaurtul furnizează bacterii lactice active, care contribuie la menţinerea unei flore intestinale normale.
Consumul frecvent de iaurt, în cadrul unei diete controlate caloric, este asociat cu o pierdere mai mare în greutate, îndeosebi la nivelul ţesutului adipos abdominal, fiind benefic şi în reducerea riscului de acumulare ponderală şi obezitate. Chiar în condiţiile unei diete de tip vestic, care include alimente concentrate în grăsimi, zaharuri, sare, consumul de iaurt s-a demonstrat a fi benefic pentru menţinerea greutăţii corporale normale.
„Dintre toate intervenţiile asupra dietei, consumul de iaurt a fost corelat în cea mai mare măsură cu reducerea greutăţii, atât la femei, cât şi la bărbaţi. Iaurtul ne oferă un aport crescut de calciu, având un impact pozitiv asupra echilibrului energetic. De asemenea, calciul şi ceilalţi nutrienţi din iaurt (ex. proteine, peptide bioactive, aminoacizi şi acizi graşi cu lanţ scurt) sunt cunoscuţi pentru facilitarea pierderii de greutate şi a diminuării ţesutului adipos. Nu trebuie să uităm că proteinele din lactate inhibă pofta de mâncare şi stimulează mecanismele reglatoare care semnalizează satietatea”, a adăugat prof. univ. dr. Nicolae Hâncu.
Potrivit nutriţioniştilor, oferta de iaurturi cu conţinut redus de grăsimi sau fără grăsime permite integrarea acestora în dieta adaptată nevoilor nutriţionale la orice vârstă şi în orice patologie (desigur, exceptând alergia la proteinele din lapte.
