Forma finală a pachetului de bază şi a celui minimal a fost lansată în dezbatere publică, duminică, de Ministerul Sănătăţii, ministrul Eugen Nicolăescu subliniind, într-o conferinţă de presă, că proiectul prevede “în mod deosebit” trecerea de la medicina spitalicească la cea prespitalicească şi de prevenire şi depistarea precoce a bolilor, pentru a “descărca” spitalele de servicii nejustificate.
Noul pachet de bază prevede o singură consultaţie preventivă la trei ani, făcută de medicul de familie, pentru persoanele asimptomatice între 18 şi 39 de ani şi cel mult două consultaţii în trei luni în cazul pacienţilor “cu risc normal” care au o problemă nouă sau acută de sănătate. Noul pachet introduce consultaţiile multidisciplinare de specialitate în ambulatoriu pentru pacienţii cu afecţiuni complexe.
Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a declarat că pachetul de bază avea nevoie de acordul scris al Comisiei Europene.
“Având în vedere resursele limitate, sistemul sanitar nu se mai poate susţine în maniera în care funcţionează la ora actuală, concentrat pe spitale, care fac internări nejustificate sau fictive şi sunt cele mai mari consumatoare de resurse. Ca urmare, în cadrul procesului de definire a pachetului minimal de servicii şi a pachetului de servicii de bază, o componentă semnificativă este reprezentată de prevenţie”, se argumentează în nota de fundamentare a proiectului.
Noul pachet de bază, destinat pacienţilor asiguraţi, cuprinde: servicii medicale de urgenţă; servicii de prevenţie – numărul şi tipul consultanţiilor/ analizelor de evaluare a riscului, urmărirea periodică a persoanelor cu risc de îmbolnăvire; medicina de familie – număr de consultaţii, creşterea numărului de servicii care pot fi acordate de medicii de familie; servicii în ambulatoriul de specialitate – consultaţii (numărul şi frecvenţa pe specialităţi), servicii paraclinice (laborator – tipuri de analize), imagistică (numărul şi frecvenţa); servicii de spitalizare (translatare din internarea continuă spre ambulatoriul de specialitate şi internarea de zi); îngrijiri medicale la domiciliu şi îngrijiri paliative la domiciliu; medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, precum şi materiale sanitare specifice pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe naţionale de sănătate cu scop curativ.
“Pachetul de bază este altfel gândit. Aici nu vorbim de servicii acordate pe număr de consultaţii, ci pe episoade de îngrijire. Adică de câte ori un pacient are o problemă nouă de sănătate. Acela se numeşte episod de îngrijire şi el intră în pachet şi va fi după aceea supus procedurilor pe care pachetul le prevede. Pachetul prevede în mod deosebit trecerea accentului de pe medicina spitalicească la prespitalicească, dar mai ales pe prevenţie, educaţie pentru sănătate, evitarea îmbolnăvirilor şi depistarea precoce a bolilor, ceea ce cred că este o schimbare fundamentală în modul în care va funcţiona în viitor sistemul sanitar românesc”, a mai spus Nicolăescu, citat de Mediafax.ro.
În categoria serviciilor medicale esenţiale – altele decât cele pentru cazurile de urgenţă medico-chirurgicală -, consultaţiile preventive pentru cei în vârstă de până la 18 ani se vor acorda astfel: la externarea din maternitate şi la 1 lună – la domiciliul copilului; la 2, 4, 6, 9, 12,15,18, 24, 36 luni; o dată pe an de la 4 la 18 ani.
Pentru supravegherea gravidei cu risc scăzut, este recomandat un număr de 8 vizite prenatale “de rutină”.
Pachet de bază prevede şi “urmărirea lehuzei la domiciliu: la externarea din maternitate şi la 4 săptămâni de la naştere prin consultaţii, investigaţii paraclinice, trimitere la medicul specialist obstetrică-ginecologie”. De asemenea, se precizează că investigaţiile paraclinice şi tratamentele specifice sarcinii sunt eligibile în intervalul de timp de la momentul în care gravida este luată în evidenţă de către acesta şi până la 4 săptămâni de la naştere. Sunt prevăzute totodată educaţie pentru alăptarea exclusivă până la vârsta de 6 luni şi consilierea pre şi post testare pentru HIV şi lues (sifilis) a femeii gravide.
Persoanelor între 18 şi 39 de ani care nu prezintă simptome beneficiază de o singură consultaţie preventivă la trei ani, cu menţiunea că “episodul de prevenţie” poate cuprinde 1-2 consultaţii succesive şi setul de investigaţii la frecvenţa recomandată pentru grupa de vârstă şi sex.
Pentru cei în vârstă de cel puţin 40 de ani, prevenirea poate conţine 1-2 consultaţii succesive plus setul de investigaţii.
Episoadele anuale de îngrijire cronică cuprinde 1-2 consultaţii anuale, în medie, la medicul de familie de supraveghere a evoluţiei bolii, un consult anual de specialitate, un set de explorări elective de 1-2 ori/an şi prescrierea regulată a medicaţiei.
Noul pachet de bază defineşte şi “episodul de îngrijire acută”, a cărui durată este de cel mult trei luni.
Astfel, pentru probleme de sănătate nou apărute sau acutizările unor afecţiuni cunoscute, serviciile sunt detaliate în funcţie de gradul de risc al pacientului.
La pacienţii cu risc normal, sunt prevăzute 1-2 consultaţii la medicul de familie/episod, un bilet de trimitere la medicul specialist, 1-4 investigaţii paraclinice elective şi prescriere de medicamente.
În cazul pacienţilor cu risc crescut (comorbidităţi, vârste extreme, categorii vulnerabile), în pachetul de bază sunt menţionate 1-3 consultaţii la medicul de familie/episod, 1-2 bilete de trimitere la medicul specialist, 1-6 investigaţii paraclinice şi prescriere de medicamente.
Noul pachet de bază precizează face referire şi la consultaţiile la domiciliu. Consultaţiile la domiciliu acordate de către medicul de familie pacienţilor înscrişi pe lista proprie sunt consultaţii acordate în afara cabinetului pacienţilor nedeplasabili şi copiilor 0-1 an, de pe lista proprie, în timpul programului de lucru. Aceste consultaţii se acordă în limita a maxim 2 consultaţii/episod pentru un episod acut şi maxim 3 consultaţii/an pentru un episod cronic.
În privinţa fondurilor pentru pachetul de bază, Nicolăescu a spus că acesta “se va încadra în bugetul pe care România îl va avea”. “Adică se va încadra pe bugetul pentru 2014. De aceea, nici nu am ieşit mai devreme (cu forma finală – n.r.), că nu aveam Legea bugetului. Acum, putem să demarăm toate actele normative subsecvente”, a explicat ministrul Sănătăţii.
Potrivit lui Nicolăescu, pachetul va fi corelat cu alte măsuri organizatorice şi administrative. “Pachetul va fi corelat cu alte măsuri organizatorice şi administrative. E nevoie de o perioadă de timp, în care să pregătim sistemul sanitar românesc când HG va apărea. Mă refer la faptul că trebuie să creştem responsabilitatea asistenţei medicale primare şi de ambulator, trebuie să pregătim personalul medical pentru noua abordare, vrem să avem mai multe întâlniri cu managerii de spitale în trimestrul I din 2014, ca toată lumea să ştie exact despre ce este vorba şi să luăm toate acele măsuri de funcţionare ca introducerea pachetului să nu producă bulversări. După estimările noastre, efectele importante ale pachetului se vor simţi în circa doi ani, doi ani şi jumătate, poate chiar trei ani, dar sper că, la sfârşitul anului 2014, semne îmbucurătoare vom simţi mai ales în medicina prespitalicească”, a adăugat el.
Nicolăescu a mai spus că, aplicate în mod corect, noile pachete vor putea să micşoreze costurile din spitale, ceea ce dă speranţa că în următorii trei ani vor putea fi actualizate tarifele pe care le practică spitalele în prezent şi pe care le decontează casele judeţene de asigurări de sănătate, astfel încât în 2016 să se ajungă la decontarea “tarifelor reale”.
În opinia ministrului, în primul an al noului pachet de bază, între 5 şi 10 la sută dintre pacienţii care merg în spital vor putea fi trataţi în ambulatoriu, urmând ca procentul să urce, în 2016, spre 30-40 la sută.
Hotărârea de Guvern pentru aprobarea pachetului minimal şi pachetului de servicii de bază este în dezbatere publică până la 22 ianuarie 2014.
Ministrul a precizat că o “noutate extraordinară” a pachetului de bază este introducerea consultaţiilor multidisciplinare de specialitate în ambulatoriul integrat pentru pacienţii cu afecţiuni complexe, astfel încât ei să beneficieze de evaluarea stării de sănătate de la mai multe echipe de specialişti. De asemenea, el a precizat că în ambulatoriul de specialitate sunt disponibile examinări paraclinice variate şi au fost introduse noi tipuri de analize, teste speciale pentru bolile autoimune şi teste pentru boli endocrine, toate aceste analize nefiind susţinute în prezent din fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
“S-a introdus un set de proceduri medicale care pot fi efectuate în ambulatoriul de specialitate, o gamă largă de explorări funcţionale şi imagistică”, a declarat Nicolăescu.
Secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii Adrian Pană a explicat că doar categorii restrânse de pacienţi vor beneficia de consultaţii multidisciplinare.
“Putem lua un exemplu foarte concret: diabeticul care are complicaţii oftalmologice, neurologice, cardiologice, renale. O dată pe an, se asigură o consultaţie multidisciplinară în care echipa stă împreună şi discută cazul respectiv, consultă pacientul într-un mod comprehensiv. Oftalmologul, neurologul, diabetologul stau la masă şi discută cazul respectiv, în ambulatoriu”, a explicat Pană.
Întrebat dacă va fi timp pentru asigurarea unor consultaţii de acest tip, secretarul de stat a precizat că nu toţi diabeticii sunt diabetici cu complicaţii şi că pacienţii vor fi “prioritizaţi”. “Vor fi prioritizaţi cei care au complicaţii vitale şi care vor putea beneficia cu adevărat de un asemenea consult, pentru că nu orice cardiac mai are şi o mulţime de alte afecţiuni care îi pot periclita sănătatea. Vorbim de prioritizarea unui grup de 10-20 la sută de pacienţi cu asemenea, boli, care, dacă nu sunt tratate în mod integrat, pot să aibă un impact foarte, foarte grav în mortalitate sau în dizabilitate. Va fi specificat foarte clar în norme cum se efectuează această consultaţie multidisciplinară. Pacientul va fi informat”, a mai spus Pană.
