Violenţa verbală sau fizică, abuzul emoţional şi excluderea copilului sunt forme ale fenomenului “bullying”, care are ca efecte depresiile, gândurile suicidale sau frica, arată Asociaţia Telefonul Copilului, care lansează un proiect pentru a atrage atenţia asupra fenomenului.
Asociaţia Telefonul Copilului a lansat joi proiectul “Bullying – de la hărţuirea verbală la hărţuirea fizică în rândul copiilor”, prin care îşi propune să tragă un semnal de alarmă cu privire la existenţa acestui fenomen, dar şi a metodelor de combatere.
În perioada octombrie 2011 – octombrie 2013, Asociaţia Telefonul Copilului a înregistrat 2.907 cazuri de bullying în România, 45,72 la sută din cazuri vizând violenţa fizică, 22,86 la sută violenţa verbală, 15,24 la sută abuzul emoţional şi 14,28 la sută abuzul relaţional.
“Printre efectele fenomenului bullying s-au înregistrat: depresii şi tulburări de comportament (33,15 la sută), excludere şi dificultate în relaţionare (procentaj de 29,78 la sută), gânduri suicidale (15,17 la sutp), frică şi anxietate (12,92 la sută), criză de identitate şi singurătate (4,49 la sută). Cele mai multe cazuri au fost înregistrate din regiunea Muntenia (26,66 la sută), urmată de Oltenia (19,05 la sută), Moldova (17,14 la sută), Transilvania (2,86 la sută), Bucureşti (2,86 la sută), Dobrogea (1,91 la sută), necunoscut (29.52 la sută)”, arată Asociaţia Telefonul Copilului, într-un comunicat de presă transmis Mediafax.ro.
Victimele fenomenului bullying au fost în principal adolescenţi (12-17 ani, fete – 28,58 la sută, băieţi – 57,14 la sută), dar şi preadolescenţi (8-11 ani, fete – 6,67 la sută, băieţi – 7,61 la sută). Cei mai mulţi agresori indicaţi de victime sunt alţi copii (57,14 la sută), adulţi (25 la sută) şi cadre didactice (17,86 la sută).
Obiectivul principal al proiectului îl constituie creşterea gradului de conştientizare a efectelor negative ale fenomenului “bullying”, respectiv creşterea nivelului de informare al copiilor, părinţilor, cadrelor didactice şi al ONG-urilor asupra necesităţii implicării în prevenirea şi combaterea acestui fenomen.
“Excluderea şi mai ales umilirea reprezintă o lovitură psihologică foarte mare, cu efecte pe termen lung, precum pierderea încrederii în sine şi în ceilalţi, introversie, alienare, teamă, depresie, retragere, furie, chiar şi răzbunare. Momentul în care am realizat mai mult ca niciodată că un astfel de proiect este vital a fost acela în care prima tentativă de suicid, prima spitalizare a unui copil şi primul abandon şcolar al unui copil premiant au fost cazuri preluate la 116 111, în legătură cu fenomenul «bullying». Aşadar, consecinţele sunt dramatice, iar ceea ce este şi mai dramatic este faptul că nimeni nu vorbeşte despre asta”, a declarat directorul executiv al Asociaţiei Telefonul Copilului şi deputy regional representative Europe, Child Helpline International, Cătălina Florea.
Proiectul lansat joi constituie primul demers care tratează acest subiect în România şi este finanţat în cadrul competiţiei de proiecte “Idei din Ţara lui Andrei”. În cadrul proiectului va fi dezvoltat un pachet educaţional la care vor lucra şi experţi în psihologia copilului. Acesta va fi distribuit în cadrul întalnirilor directe pe care Asociaţia Telefonul Copilului le va organiza în 20 de unităţi de învăţământ din Bucureşti, timp de cinci luni.
La nivel global, în ultimii doi ani, serviciile telefonul copilului de pretutindeni au înregistrat 251.640 de cazuri de “bullying”. Mai mult, nouă din 10 cazuri de “bullying” au avut loc în şcoală, conform analizei realizată de Child Helpline International, în urma apelurilor efectuate la telefonul copilului la nivel global, în ultimul deceniu.
