Aproape 200 de minore instituţionalizate au rămas însărcinate în perioada ianuarie 2012 – mai 2013, iar 165 dintre ele, printre care patru între 10 şi 13 ani, au ales să nască, potrivit datelor centralizate de Direcţia pentru Protecţia Copilului din MMFPSPV şi solicitate de agenţia Mediafax.
Din datele comunicate de direcţiile judeţene de asistenţă socială şi protecţia copilului Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor 
Vârstnice (MMFPSPV) rezultă că în perioada ianuarie 2012 – mai 2013, 165 de minore din sistemul de protecţie specială au născut, iar 19 au făcut întrerupere de sarcină.
În perioada ianuarie – mai 2013, au născut 49 de minore instituţionalizate, una având până în 14 ani, iar şapte au făcut avort, una fiind din grupa de vârstă 10 – 13 ani. În 2012, judeţele cu cele mai multe cazuri de minore care au născut au fost Iaşi, Maramureş, Arad, Timişoara, Mureş, Cluj, Constanţa, Galaţi, fiind înregistrate cel puţin câte cinci minore care au devenit mame.
Reprezentanţii direcţiei de specialitate din MMFPSPV susţin că sunt şi situaţii în care fetele sunt preluate în sistemul de protecţie specială deja însărcinate, din familie. În cazul în care o tânără instituţionalizată rămâne însărcinată, reprezentanţii direcţiei anunţă Poliţia şi se fac verificări pentru a se stabili în ce context s-a întâmplat acest lucru, iar dacă partenerul este adult, acesta răspunde penal.
Direcţia pentru Protecţia Copilului din cadrul MMFPSPV precizează că tinerii din sistemul de protecţie sunt consiliaţi pe probleme care ţin de viaţa sexuală de către medicii şi psihologii din sistemul de protecţie specială, în a căror sarcină intră inclusiv asigurarea acestui tip de serviciu.
Organizaţiile neguvernamentale consideră că tinerii instituţionalizaţi nu au nici deprinderi de bază privind viaţa din afara sistemului, iar educaţia sexuală este, de cele mai multe ori, un subiect prea sensibil pentru a fi prezentat copiilor, deşi ei îşi încep viaţa sexuală la vârste tot mai mici, iar fenomenul copiilor care devin părinţi ia amploare.
Psihologul Daniela Gheorghe atrage atenţia că, pentru un copil instituţionalizat, apariţia unei sarcini produce efecte mult mai importante decât în cazul unui minor provenit dintr-o familie clasică şi care are un model de familie.
“Educaţia sexuală, de fapt dezvoltarea sexualităţii la ei, este problematică, pentru că nu au informaţii de bază legate de corpul lor. Prin urmare, nu cred că ştiu, nici psihic, dar nici fizic, ce li se întâmplă. Conform legii, există o persoană de referinţă în centru care ar trebui să le dea informaţiile acestea, însă, în practică, lucrurile nu se întâmplă, pentru că oamenii aceştia nu sunt pregătiţi şi, de multe ori, nu discută nici cu propriii copii. Ştim clar că nici în familiile clasice lucrul acesta nu se întâmplă. (…) Tot ce le spun e legat de partea de menstruaţie. Cam atât. Am discutat cu fetele şi, spre exemplu, şi de epilat ele aud de la colege”, a explicat Daniela Gheorghe.
Lipsa educaţiei sexuale a copiilor instituţionalizaţi este invocată şi de Bogdan Simion, directorul executiv de la Fundaţia SERA România care, din 2005, derulează în parteneriat cu DGASPC-urile din peste 25 de judeţe un proiect pentru prevenirea sarcinii nedorite, inclusiv în centre de plasament. Programul, care înseamnă consiliere pentru femei şi fete în ce priveşte planningul familial, educaţie privind metodele contraceptive, consiliere şi orientare către cabinete de planning familial pentru metode contraceptive, funcţionează cu ajutorul unor echipe mobile îndrumate de către direcţii în comunitate, acolo unde este nevoie.
El atrage atenţia că atunci când se constată existenţa sarcinii la o fată instituţionalizată, lucrurile se complică, pentru că minora trebuie văzută şi ca o viitoare mamă, ceea ce înseamnă că ar trebui să beneficieze de consiliere psihologică mai intensă, ca să ştie ce va urma pentru ea şi pentru copil, dacă va dori să-l păstreze. “În niciun caz, nu o poate obliga nimeni să întrerupă sarcina. Dacă acest lucru se întâmplă, este un abuz, iar dacă fata e hotărâtă să-şi ducă sarcina la bun sfârşit, va trebui pregătită tranziţia spre centrul maternal, pentru că o mamă cu copil nu poate rămâne în centrul de plasament”, a mai spus directorul executiv de la Fundaţia SERA România.
Directorul executiv de la Asociaţia Telefonul Copilului, Cătălina Florea, semnalează faptul că fenomenul sarcinii în rândul copiilor este în creştere nu doar în sistemul special de protecţie, ci şi în familie, lipsa educaţiei fiind cauza principală.
“Ne exprimăm îngrijorarea faţă de conturarea unui nou fenomen asociat cu numărul tot mai mare de minore însărcinate la vârste fragede. Apelurile înregistrate din partea minorelor la 116 111 evidenţiază tot mai mult: sexualizarea prematură, lipsa educaţiei sexuale, lipsa comunicării copii – părinţi pe marginea acestui subiect, vulnerabilitate la «şantajul sentimental» în rândul relaţiilor între adolescenţi, nerecunoaşterea de către unele minore a semnelor care anunţă abuzul sexual, în principal în mediul familial – la vârste fragede, statistici îngrijorătoare cu privire la creşterea numărului cazurilor de abuz sexual identificate”, a declarat Cătălina Florea.
În acest context, organizaţiile neguvernamerntale consideră că ar fi necesare programe de educaţie sexuală pentru tineri, dar şi reluarea de către Ministerul Sănătăţii a Programului naţional pentru cabinetele de planning familial, de unde tinerii şi-ar putea lua gratuit mijloacele contraceptive.
