Senatorii au decis, luni, că alcoolismul, boala psihică, dependenţa de droguri a unuia dintre părinţi, violenţa faţă de copil sau faţă de celălalt părinte se consideră motive întemeiate pentru ca instanţa să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur p
ărinte, potrivit Mediafax.
Parlamentarii au adoptat, în unanimitate, amendamentele propuse de Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru drepturile omului, proiectul de modificare a Legii 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.
Legea mai prevede că unităţile sanitare, cele de protecţie socială, serviciile de îngrijire de tip rezidenţial, entităţile fără personalitate juridică, persoane fizice sau juridice care internează sau primesc în îngrijire femei gravide ori copii care nu posedă acte pe baza cărora să li se poată stabili identitatea sunt obligate să anunţe în termen de 24 de are, în scris, autoritatea administraţiei publice locale în vederea stabilirii identităţii, dar şi a DGASPC de care aparţin.
Potrivit proiectului, în vederea stabilirii identităţii copilului părăsit în unităţi sanitare sau găsit ori a părinţilor acestuia, organele de poliţie şi serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor au obligaţia de a desemna persoane responsabile care să realizeze cu celeritate demersurile pentru înregistrarea naşterii copilului şi să transmită datele de identificare direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului sau serviciului public de asistenţă socială.
Acestea au obligaţia efectuării demersurilor de stabilire a identităţii părinţilor copiilor părăsiţi în unităţile sanitare în situaţia în care aceştia au fost identificaţi şi nu au întocmit certificatul de naştere.
În proiectul de act normativ se mai stipulează că instanţa sau Comisia pentru protecţia copilului care a dispus plasamentul copilului stabilesc, dacă este cazul, şi cuantumul contribuţiei lunare a părinţilor la întreţinerea acestuia. Sumele astfel încasate se constituie venit la bugetul judeţului sau al municipiului Bucureşti.
Dacă plata contribuţiei la întreţinerea copilului nu este posibilă, instanţa ar urma să oblige părintele apt de muncă să presteze între 20-40 de ore lunar pentru fiecare copil acţiuni sau lucrări de interes local pe durata aplicării măsurii de protecţie.
O altă măsură de protecţie stabilită prin acest proiect re referă la copiii ai căror părinţi pleacă la muncă în străinătate. Astfel, părintele care exercită singur autoritatea părintească sau la care locuieşte copilul, care urmează să plece la muncă în străinătate, are obligaţia de a notifica această intenţie serviciului public de asistenţă socială de la domiciliu, cu minimum 40 de zile înainte de a părăsi ţara. Notificarea va conţine în mod obligatoriu desemnarea persoanei care se ocupă de întreţinerea copilului pe perioada absenţei părinţilor sau tutorelui.
Potrivit acestui proiect de lege, instanţa va dispune delegarea temporară a autorităţii părinteşti, pe durata lipsei părinţilor, dar nu mai mult de un an, către persoana desemnată.
În proiectul de act normativ se mai arată că pedepsele corporale sau alte tratamente degradante exercitate asupra copiilor în cadrul procesului instructiv-educativ sunt interzise. Legea stabileşte obligaţia pentru cadrele didactice de a semnala centrelor de resurse şi asistenţă educaţională cazurile de abuz, neglijare, exploatare şi orice alte forme de violenţă asupra copilului şi de a informa serviciul public de asistenţă socială sau, după caz, direcţia generale de asistenţă socială şi protecţia copilului despre aceste cazuri.
Proiectul de lege urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaţilor.
