Copilul prematur este nou-nascutul care vine pe lume inainte de a implini varsta gestationala de 37 de saptamani de sarcina, adica cel care «petrece » in burtica mamei nu mai mult de 259 de zile. Vorbim despre un nou nascut prematur in cazul copiilor nascuti intre cea de-a 24-a (sansele de supravietuire, si mai ales de supravietuire fara handicapuri severe, inainte de aceasta varsta, fiind reduse) si a 37-a saptamana de sarcina.
Uneori, aspectul general al copilului prematur poate fi foarte diferit de imaginea pe care o avem, in general, despre bebelusi. Capul micuţului vostru poate părea neobişnuit de mare în comparaţie cu corpul, iar mâinile şi picioarele prea lungi si subtiri. Aceasta deoarece nou-născuţii cu prematuritate extremă au sub piele un strat de un ţesut adipos (grasime) foarte subţire. Dar, pe măsură ce copilul creşte şi ia în greutate, capul, picioarele şi mâinile vor începe să arate mai „normal” iar aspectul general va fi cel binecunoscut de bebelus “pufos”, dolofan.
Ţinând cont că pielea lor este foarte subtire, prin ea se văd vasele de sânge. De aceea, pielea copiilor prematuri pare de culoare purpuriu roşcat si este mai probabil să se învineţească sau să se rănească uşor.
Majoritatea copiilor născuţi cu mult înainte de termen au corpul acoperit, aproape în totalitate, de un puf foarte fin care se numeşte lanugo. Acesta dispare pe măsură ce copilul creşte.
Adesea, la naştere, pleoapele copiilor născuţi cu mult înainte de termen par a fi lipite iar nou nascutul sta mai tot timpul cu ochii inchisi. Nu vă îngrijoraţi, cu timpul va sta tot mai mult cu ochii deschisi si va clipi ca noi toti ceilalti.
Nici pavilioanele urechilor nu sunt dezvoltate în totalitate: este posibil să fie foarte apropiate de cap (ca si lipite) şi să nu conţină suficient material care dă forma finală a urechilor şi care poartă numele de cartilaj. În cazul în care urechile sunt îndoite, este posibil să îşi menţină, un timp, această poziţie. Nu vă îngrijoraţi. În timp, se va dezvolta cartilajul care le va face să îşi recapete forma.
De obicei, copiii născuţi cu mult înainte de termen fac foarte puţine mişcări, iar acestea pot părea „o zvâcnire” sau „o tresărire”. Aceasta deoarece au muşchii insuficient dezvoltaţi si nici nu le pot controla activitatea. Cu timpul insa, pe masura ce se dezvolta fizic si se matureaza neurologic, activitatea musculara devine din ce in ce mai prezenta si ei vor realiza miscari din ce in ce mai vizibile cu mainile si picioarele. Adesea ii veti gasi rotiti si deplasati in incubator fata de pozitionarea initiala.
Este posibil ca atunci când puneţi degetul lângă buzele copilului, acesta să aibă o reacţie care să indice dorinţa de a suge. Cu toate acestea, pana la o varsta anume, prematurii foarte mici nu pot nici sa suga si nici sa inghita corect laptele. Toate aceste abilitati se dobandesc, insa, treptat, astfel ca la externarea din maternitate el se va hrani singur fie de la san direct, fie cu biberonul.
Nou-născuţii prematuri au in general nevoie de ingrijiri speciale. Ei trebuie ajutaţi să supravieţuiască fără protecţia pe care le-o oferea uterul matern. Uneori este necesar să fie internaţi in sectia de Terapie Intensivă Neonatală (TIN). Termenul „neonatal” se referă la nou-născut, iar aceste secţii sunt create pentru a oferi copilului vostru toate îngrijirile de care are nevoie pentru a supravietui în această perioadă si pentru a se dezvolta cat mai bine in viitor.
Copiii prematuri au probleme legate, in principal, de reglarea temperaturii corpului, de respiraţie şi de alimentaţie. Ei au, de asemenea, risc crescut de a face infectii severe sau sangerari la nivelul diverselor organe.
Obiectivul secţiilor neonatale este de a ajuta nou-născuţii pe aceste trei directii principale, precum si de a-i sustine in lupta cu eventualele infectii si a preveni sau reduce la minimum riscul legat de sangerarile ce pot surveni (mai ales cele de la nivel cerebral).
Introducerea copiilor la incubator (un „pătuţ cald”) va contribui la menţinerea temperaturii; un dispozitiv de respiraţie artificială (ventilatorul) va respira pentru ei o vreme sau îi va ajuta să respire. Este posibil ca alimentarea copilului dvs. să se facă intr-o prima etapa pe cale exclusiv intravenoasa si ulterior printr-un tub subţire introdus prin gură sau prin nas până în stomac (alimentatie prin gavaj).
Majoritatea nou-născuţilor prematuri trebuie supuşi unor teste efectuate în spital, pentru a elimina sau a detecta prezenţa unor probleme medicale. Printre testele cel mai frecvent efectuate se numără: teste sangvine – din sânge prelevat din arterele, venele sau din călcâiul nou-născutului, radiografie toracică – pentru a examina plămânii si inima, ECG şi ecografie cardiaca – pentru a examina inima, ecografie craniană – pentru a examina creierul şi zonele adiacente, ecografie abdominala – pentru a examina ficatul, rinichii si celelalte organe abdominale, examen auditiv – pentru a examina auzul si examen oftalmologic – pentru a examina vederea.
Spitalizarea acestor copii delicati poate dura timp indelungat, uneori pana in apropierea datei estimate a nasterii. Desi veti trece prin multe si grele incercari impreuna, nu trebuie sa uitati ca aceste bijuterii delicate numite “copii prematuri” dau dovada de multe ori de o tenacitate extraordinara si de o putere de lupta iesita din comun si ca, adesea, noi, adultii, avem multe de invatat de la ei.
